Palatul în care a locuit Mihai Viteazul în Alba Iulia se află într-o etapă de restaurare, specialiștii în arheologie descoperind mai multe detalii nebănuite pe parcursul lucrărilor, care atestă faptul că această clădire are o importanță semnificativă în istoria Transilvaniei. Cercetătorii au scos la iveală o serie de fragmente cu o vechime de peste 200 de ani.
Lucrările de restaurare din cadrul Palatului Principilor din Alba Iulia, fosta reședință a celui care a fost domn al Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, dezvăluie noi mărturii care atestă importanța acestei clădiri în istoria Transilvaniei. Specialiștii care se ocupă de refacerea clădirii au descoperit detalii nebănuite în palatul locuit de Mihai Viteazul în Alba Iulia.
Fosta locuință a domnitorului ascunde fâșii de hârtie, care au o vechime de peste 200 de ani, dintre care se remarcă unele ce par a proveni dintr-un chenar al unor hărți, în timp ce altele reprezintă mici fragmente de text. Vestigiile descoperite în urma lucrărilor reprezintă cărămizi și țigle cu inscripții ce au fost identificate ca aparținând secolelor XVIII-XIX.
„În timpul lucrărilor la acoperiş au fost descoperite fâşii de hârtie, cu o vechime de mai bine de 200 de ani, decupate parcă cu un cuţit sau foarfecă, din planşe mai mari de lucru, unele din ele par a fi parte din chenarul unor hărţi, altele cu mici fragmente de texte, care sunt acum în proces de restaurare şi cercetare. De asemenea, au mai fost găsite cărămizi şi ţigle fragmentare cu inscripţii, fragmente ceramice sau chiar sticluţe medicale – toate par materiale din secolele XVIII-XIX”, a menționat viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Filimon.
Lucrările de restaurare de la Palatul Principilor au identificat mai multe obiecte și înscrisuri care au stârnit uimire și în rândul arheologilor și istoricilor care se ocupă de refacerea clădirii. Mai multe scene picturale și decorațiile de odinioară ale pereților au fost și ele descoperite în urma lucrărilor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Flori şi elemente vegetale, păsări şi scene de vânătoare sau peisaje viu colorate au animat acum 4-5 veacuri palatul. Toate acestea au fost găsite sub straturile de tencuială din diverse perioade ale existenţei palatului. Au fost descoperite multe ancadramente de piatră, care arată interesul deosebit manifestat de cei care au patronat acest palat în decorarea sa cu cele mai impunătoare elemente arhitecturale, la parter fiind surprinse şi ancadramente gotice, urmate, firesc, de cele renascentiste, care domină, apoi, etajele Palatului. Se pot vedea fragmente de blazoane, inscripţii sau chiar vechi feronerii ale ferestrelor şi uşilor, alături de ancadramentele din piatră ale ferestrelor şi portalelor”, a mai menționat viceprimarul din Alba Iulia.
Conservarea și restaurarea palatului au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene, astfel că, după finalizarea lucrărilor, palatul considerat a fi cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania, va putea fi transformat în Muzeu al Principatului Transilvaniei. Acesta va găzdui vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.
Palatul de la Alba Iulia a reprezentat timp de 150 de ani, în perioada 1541 și 1699, locul din care era stabilită soarta regiunii. Clădirea reunește stilurile gotic, renascentist și baroc și se află din 2009 în proprietatea municipiului Alba Iulia, fiind administrată de Consiliul Local. Fosta reședință a lui Mihai Viteazul se regăsește în apropiere de Catedrala Romano-Catolică și de Sala Unirii, fiind construită în secolul al XV-lea și modificată în secolele XVI-XVII.
Destinația inițială a acestei clădiri a fost de a asigura spațiul pentru redactarea și autentificarea actelor. Ulterior, din secolul al XVI-lea, ea a devenit reședința princiară, urmând ca pentru o perioadă de 10 luni să fie reședința voievodului Mihai Viteazul, în anii 1599 şi 1600. Iar prezența fostului domn al Transilvaniei este remarcată și în cadrul basoreliefului în bronz, de pe zidul fațadei nordice.
Scena îl dezvăluie pe voievod în fața tronului în timp ce primește pâine și sare din partea poporului, care se închină acestuia. Autorul basoreliefului este artistul Horia Flămându. Clădirea palatului a fost afectată serios de-a lungul anilor de invaziile turcilor și tătarilor. După cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a devenit cazarmă timp de trei secole. Ulterior, din secolul al XVII-lea el a devenit garnizoană austriacă, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. El și-a păstrat destinația militară până în momentul în care a intrat în proprietatea Consiliului Local Alba Iulia, potrivit adevarul.ro.
