EXCLUSIV

Ce poate decide astăzi Polonia în Consiliul de Securitate? Hari Bucur-Marcu: „Nu trebuie să ceară aprobare de la NATO ca să facă ceva în sensul acesta”

Gabriela del Pupo 16.11.2022, 12:33
Ce poate decide astăzi Polonia în Consiliul de Securitate? Hari Bucur-Marcu: „Nu trebuie să ceară aprobare de la NATO ca să facă ceva în sensul acesta”

Astăzi Polonia va avea un nou Consiliu de Securitate și de asemenea NATO se reunește la această oră, de urgență, la nivel de ambasadori, după ce Polonia a invocat articolul 4 al tratatului Alianței. Deocamdată în privința locului de unde a fost lansată racheta de proveniență sovietică nu sunt certitudini, o anchetă în acest sens fiind deschisă.

Impact.ro a stat de vorbă cu expertul în securitate națională Hari Bucur-Marcu pentru a afla care sunt următorii pași pe care atât Polonia cât și NATO îi vor lua pentru a stabili circumstanțele în care a fost lovit utilajul de cereale de la graniță.

„Dacă ei nu se apucau să tragă într-o zi 85 de rachete peste Ucraina, cu siguranță nu ar fi avut loc acest incident”

Între timp au apărut și primele reacții internaționale care blamează Federația Rusă pentru atacul cu rachete de ieri, care a avut o amploare fără precedent. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, spune că situația nu ar fi apărut dacă Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina. Acesta a făcut această declarație  la finalul summitului G20 la care a participat în Indonezia, în cursul acestei dimineți. Chiar și în situația în care racheta a fost lansată de forțele ucrainene de la graniță, acesta putea fi doar un răspuns la atacul desfășurat în cursul zilei de ieri.

„Ideea este următoarea, este o investigație în desfășurare, sigur că va mai dura, dar responsabilitatea rușilor este foarte clară. Dacă ei nu se apucau să tragă într-o zi 85 de rachete peste Ucraina, cu siguranță nu a fi avut loc acest incident, indiferent care rachetă propriu-zis ar fi căzut pe teritoriul Poloniei. Responsabilitatea Federației Ruse este evidentă în cazul de față și probabil asta se va discuta dacă se invocă articolul 4, care prevede consultări.

În momentul în care un stat membru, cum este Polonia, se simte în pericol, și în viitor dacă rușii vor mai continua să tragă rachete împotriva Ucrainei, și la un moment dat va fi lovită Polonia din nou, este normal să aibă consultări în privința asta, indiferent de rezultatul anchetei, cine a tras racheta respectivă și dacă a tras-o intenționat sau a fost un accident.”, spune expertul în securitate națională.

Polonia se consultă încă din cursul zilei de ieri cu reprezentanții NATO, dar în ceea ce privește securizarea granițelor sau suplimentarea forțelor nu este necesară nici o înțelegere între toate țările membre sau vreun for decizional.

„Este invers, în fiecare țară NATO funcționează consensul. Nu există un for NATO care prin majoritate, sau printr-o influență a cuiva deosebită, să impună vreunui stat membru orice acțiune. Este exact invers, fiecare stat se duce la NATO cu ce are el de cerut de acolo și se obține consensul. Polonia nu trebuie să ceară aprobare de la NATO ca să facă ceva în sensul acesta și ca să ia decizii în Consiliul de Securitate.

Este o preocupare, în momentul în care ai război la graniță, bănuiesc că la fel se întâmplă și la noi, orice eveniment de graniță este un eveniment care este urmărit cu foarte multă atenție și se iau în calcul tot felul de variante, inclusiv faptul că scapă o rachetă pe teritoriul nostru”, spune Hari Bucur-Marcu.

Foto: psnews.ro

„Și ucrainenii aveau asemenea rachete anti-aeriene, avem și noi”

Chiar de la începutul războiului armata ucraineană a folosit combinații de echipamente militare americane cu cele de fabricație sovietică din dotare, prin urmare nu este exclusă posibiltatea ca o astfel de anti-rachetă lansată de armata ucraineană pentru a contracara atacul de ieri al rușilor să fi căzut dincolo de graniță. De altfel informațiile date de oficiali conduc înspre această ipoteză.

„Am avut problema aceasta în 1999, când a fost războiul în fosta Iugoslavie, și când Bulgaria a fost lovită de două ori de rachete ale NATO, noi nu. Pe vremea aceea era principala mea preocupare, eram reprezentantul militar la NATO și preocuparea mea principală era să nu creăm cea mai mică șansă ca vreo rachetă NATO să cadă pe teritoriul României, nu mai vorbesc să lovească alte obiective. Lucrurile acestea se fac în asemenea condiții, doar cei iresponsabili nu le fac.

Racheta, pentru că poți să identifici producția, am înțeles că este de fabricație sovietică, poate să fie rusească, dar și ucrainenii aveau asemenea rachete anti-aeriene, avem și noi.”, explică Hari Bucur-Marcu.

Associated Press (AP) citează oficiali americani, care spun că informațiile preliminare sugerează că racheta a fost trasă de forțele Ucrainei către o rachetă rusească. Având în vedere că atacul de ieri al Federației Ruse a fost unul cu rachete și nu aerian, acest lucru este foarte probabil.

„Dacă le au în depozit, de ce să nu le folosească, problema este că nu pot să le folosească împotriva avioanelor care au sistem de identificare ‘Inamic’, dar împotriva altor rachete se pot folosi.

(În privința scutului anti-rachetă din Polonia) acesta nu este exhaustiv, dacă se lansează 60 de rachete doboară 50. Și în Israel când au avut valul acela de rachete lansate de Hezbollah, nu le-au putut nimeri chiar pe toate deși ei au un sistem foarte bun. Aici a fost vorba despre o rachetă anti-rachetă, în câteva secunde se rezolvă situația, nu este ca și când e o rachetă lansată departe, și să ai timp să calculezi traiectoria și să vezi dacă te lovește, să ai timp să o dobori tu înainte.”, a concluzionat expertul.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...