Sărbătoarea Sânzienelor pică în fiecare an pe 24 iunie, dată marcată cu cruce roșie în calendarul creștin-ortodox. La originile acesteia stă o sărbătoare păgână, întrucât are la bază elemente din mitologia străveche daco-romană. De Sânziene, sărbătoare denumită popular și Drăgaica, oamenii respectă o serie de tradiții și obiceiuri pentru a atrage norocul și belșugul. Iată ce nu se face de Sânziene și care sunt principalele tradiții care se practică în această zi.
Sânzienele se sărbătoresc în fiecare an în luna iunie, pe data de 24, atunci când credincioșii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea își are originea într-un cult roman închinat zeiței Diana (Sanctae Dianae), venerată și pe teritoriul Daciei.
În credința populară, Sânzienele sunt zâne bune, spre deosebire de Iele sau de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele. Sânzienele pot să devină, la rândul lor, forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor“.
De asemenea, ele pot stârni din senin vijelii și pot aduce grindina, lăsând câmpul fără rod și florile fără de leac. Mânia Sânzienelor ia amploare atunci când oamenii nu le respectă cum se cuvine ziua. Sărbătoarea Sânzienelor este înconjurată de diverse credințe laice, iar una dintre acestea spune că zânele îl vor lăsa mut sau nebun pe cel ce asistă la jocul lor.
Sânzienele sunt adesea reprezentate de fete înlănțuite într-o horă, care cântă, dansează și împart rod holdelor. Legendele le portretizează pe Sânziene ca niște femei foarte frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne care se ascundeau prin pădurile întunecate.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Potrivit credinței populare, Sânzienele obișnuiesc să plutească în aer sau să umble pe pământ în noaptea care precede sărbătoarea. Ele umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, dau puteri magice plantelor și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.
Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica este înconjurată de numeroase tradiții și obiceiuri, cele mai multe dintre ele fiind legate de căsătorie. Astfel, fetele își pot visa ursitul în noaptea de 23 spre 24 iunie, însă trebuie să fie atente la câteva aspecte.
Pentru a-l visa pe cel predestinat, fetele trebuie să împletească o coroniță din sânziene și să o pună, seara, sub pernă. O altă modalitate prin care fetele aflau dacă se vor căsători sau nu în vara cu pricina era legată tot de cununa din sânziene. Astfel, ele lăsau coronița neatinsă de om într-o grădină, peste noapte, iar dacă dimineața o găseau plină de rouă, era semn clar de măritiș.
În trecut, fetele care voiau să se mărite nu se abăteau de la tradițiile de Sânziene, strângându-se an de an împreună pentru a culege flori. Potrivit unui alt obicei, dacă o tânără nemăritată aruncă o coroniță din sânziene pe casă, iar aceasta rămâne pe acoperiș, înseamnă că în casa respectivă va avea loc o nuntă foarte curând.
Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii, reprezentând un moment optim pentru culegerea florilor de leac. Acestea sunt folosite ulterior pentru vrăji și descântece de dragoste. Florile culese în ziua de Sânziene sunt legate în formă de cruce și duse la biserică pentru a fi sfințite. Acestea sunt păstrate pentru diverse practici magice.
Citește și: Ce este bine să mănânci de Sânziene? Obiceiuri culinare de Drăgaica
Se spune că de Sânziene, sărbătoarea iubirii și a fertilității, nu este bine să se muncească. Astfel, femeile nu au voie să spele rufe, să calce, să dea cu mătura sau să coasă, iar bărbații nu trebuie să meargă la câmp sau să muncească în gospodărie.
Superstiția spune că cine lucrează în această zi va fi pocit, va înnebuni și va fi jucat de Drăgaice. De asemenea, se mai crede că dacă nu sunt sărbătorite cum se cuvine de ziua lor, Sânzienele se supără și aduc ploaie, grindină și vijelii, distrugând astfel recoltele.
De sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în anumite locuri și sub denumirea de „Amuțitul cucului“ sau „Cap de vară“, oamenii aprind focuri în care aruncă substanțe puternic mirositoare pentru a alunga spiritele malefice. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate și se așază flori mirositoare pe morminte.
Vezi și: Ce este interzis să faci în noaptea de Sânziene? Obiceiuri de care este bine să ții cont
Sărbătoarea din 24 iunie este încărcată de semnificații și are conotații magice. În tradiția poporului român există o credinţă veche potrivit căreia la miezul nopții de Sânziene se deschid Cerurile, iar lumea de dincolo se întrepătrunde cu lumea de-aici.

Despre Sânziene se spune că sunt zece zeițe tinere ce formează alaiul nupțial al zeiței Sânziana (așa cum este cunoscută Transilvania, Banat, Oltenia, Maramureş sau Bucovina) sau Drăgaica (după numele din Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei).
Dansul lor ritualic, legat de simbolismul Soarelui, marchează caracterul special al celei mai lungi zi din an, fiind o invitație la bucurie. Deși sunt ființe diurne, Sânzienele își încing hora-ritual, în mod paradoxal, noaptea, înaintea zilei de 24 iunie.
E noaptea de Sânziene, noaptea când, potrivit credinței populare, „se deschid Cerurile“ – o temă exploatată în literatura fantastică de la noi de Mircea Eliade. În trecut, de Sânziene aveau loc bâlciuri și iarmaroace, un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.
Cele mai renumite târguri se desfășurau la Buzău, Focșani, Câmpulung Muscel, Buda, județul Vrancea, Ipotești, județul Olt, Pitești, Cărbunești, județul Olt, Giurgeni, județul Ialomița, Broșteni, județul Mehedinți. Cel mai cunoscut rămâne, însă, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.