Ce este interzis să faci în noaptea de Sânziene, potrivit tradiției. Toți românii trebuie să știe ce este interzis să faci în noaptea de Sânziene, pentru a nu le supăra pe aceste zeițe. Se spune că Sânzienele sunt femei frumoase, care trăiesc în păduri și pe câmpuri, iar în noaptea lor se prind în horă și încing un dans hipnotic. Oamenii nu le pot vedea, însă dacă, totuși, o fac, atunci va fi vai și amar de cel care le va privi.
Sărbătoarea de Sânziene, denumită popular și Drăgaica, culminează cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și este ținută în România pe data de 24 iunie. Ziua de 24 iunie este marcată cu cruce roșie în Calendarul Ortodox, însă sărbătoarea de Sânziene este o zi plină de tradiții și superstiții pe care românii le respectă și le urmează de sute de ani.
Sărbătoarea de Sânziene marchează apropierea de mijlocul verii și, totodată, momentul de cotitură al verii către iarnă. De asemenea, ziua semnifică finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. Se spune că în noaptea de Sânziene cerurile se deschid. În România sunt multe tradiții și obiceiuri de Sânziene, în funcție de zona geografică.
În unele zone rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din florin de sânziene, după care aruncă coronițele peste casă. Dacă coronița va rămâne agățată și nu cade, e un semn că acolo, în viitorul apropiat, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori pe care le pun sub pernă pentru a-și visa ursitul.
În alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica, când două fete se vor costuma. Una în femeie (Drăgaica) și una în bărbat (Drăgan). Merg și joacă pe la case precum călușarii. Jocul este unul special și constă în sărituri în formă de cruce și îmbrățișări. Se spune că oamenii care primesc Drăgaica vor atrage norocul și vor alunga ghinionul. Vor avea parte de recolte bogate și spor la muncile câmpului. Cei care nu le deschid ușa tinerelor, în schimb, vor avea parte de boli și ghinion.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În unele zone din țară, Drăgaica se sărbătorește prin împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, acesta fiind un semn de spor a ceea ce a putut face omul până în acest moment. Un alt obicei specific de Sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții, la primele ore ale zilei. ele care fac asta, vor rămâne curate și sănătoase tot anul, se vor spăla de boli și de probleme și se spune că vor rămâne în curând însărcinate.
Iată ce nu trebuie să faci de Sânziene! În această zi sfântă nu se spală, nu se fac treburi casnice și nu se merge la câmp. Se spune că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug și se va face porumb, vin și o seamă de bucate. Dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene, este semn că vara va fi călduroasă la început, apoi secetoasă. Dacă cucul va continua să cânte și după Sânziene, atunci e semn rău. Pot veni războaie, foamete și alte nenorociri.
De Sânziene se spune că se deschid cerurile, iar Sânzienele se prind în horă prin păduri sau pe câmpuri, iar oamenii care vor îndrăzni să le vadă sau să le audă atunci nimeni nu îi va mai putea scăpa. Aceștia se vor îmbolnăvi și nici un medic nu le va mai găsi leacul.
Sânzienele conferă unor plante și buruieni întrebuințări deosebite, acestea putând fi folosite pentru tratarea multor afecțiuni. Sânzienele apără holdele de grindină, aduc rod semănăturilor, ursesc fetele de măritat și contribuie la înmulțirea plantelor și a animalelor, însă pot fac și exact contrariul, mai ales pentru cei care nu respectă tradițiile. Pot aduce asupra casei lor vârtejuri, vijelii și le pot pune recoltele la pământ aruncând grindină. Această sărbătoare mai poartă denumirea de Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, în funcție de zona geografică.
