19:30
În fiecare an, pe 6 ianuarie, credincioșii ortodocși celebrează Boboteaza sau Botezul Domnului. Sărbătoarea reamintește de cele petrecute la râul Iordan, înainte ce Iisus să pășească în viața publică. Ziua de 6 ianuarie vine cu numeroase tradiții și superstiții, unele mai populare decât altele. Află ce nu este bine să faci de Bobotează 2024.
Boboteaza este o sărbătoare închinată Botezului Domnului Iisus Hristos și are loc anual la aceeași dată – 6 ianuarie. În tradiție, Boboteaza mai este cunoscută ca ”Epifanie”, ”Teofanie”, ”Arătarea Domnului” sau ”Descoperirea cuvântului Întrupat”.
Pe 6 ianuarie, creștinii merg la biserică și ascultă Sfânta Liturghie, după care urmează slujba de sfințire a apei, numită și ”Agheasma Mare”. În 2024, sărbătoarea Bobotezei pică într-o zi de sâmbătă, fiind urmată, duminică, de praznicul Sfântului Ion.
Tradiția populară spune că ziua de 6 ianuarie este cea mai friguroasă din an, iar românii folosesc sintagma ”gerul Bobotezei” pentru a exprima cât de rece este vremea. Dacă vremea este caldă, însă, de Bobotează, se crede că anul nou va fi roditor, grâul va crește, iar peștii vor înmulți apele.
Se mai spune, de asemenea, că, dacă tinerele nemăritate vor aluneca pe gheață de Bobotează, se vor căsători în același an. Conform unei superstiții străvechi, în ziua de Bobotează se purifică apele și natura de toate forțele celui rău.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Citește și: Boboteaza 2024, semnificație și obiceiuri. Rugăciunea care se rostește pe 6 ianuarie
Există, totodată, și anumite lucruri pe care românii nu le fac de Bobotează – una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini. Iată câteva dintre ele.
Vezi și: Câte zile se bea agheasmă după Bobotează? Ce puteri are apa sfințită
Una dintre practicile populare asociate Bobotezei în România este tradiția păstrării lumânării în casă pentru momentele de pericol și necesitate. Se crede că lumânarea, folosită pentru înconjurarea gospodăriei în timpul ceremoniei religioase, are puterea de a aduce protecție și lumină în fața pericolelor.
Lumânarea este păstrată pentru a fi reaprinsă în situații critice sau în momente de mare dificultate, reprezentând un simbol al speranței și protecției divine.
Un obicei tradițional specific implică aruncarea boabelor de porumb în fața preotului pe parcursul ceremoniei. Se consideră că acest act aduce noroc și contribuie la fertilitatea gospodăriei, simbolizând prosperitatea și o creștere prolifică a producției de ouă de către găini.
Această practică este văzută ca un semn de respect și recunoștință față de natură și divinitate, reprezentând speranța comunității pentru un an agricol bogat și prolific.
În vremurile de demult, în Ajunul Bobotezei, era obișnuința să se pregătească o masă bogată, asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului. Pe masă erau așezate 12 feluri de mâncare, după cum urmează: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de ”burechiuşe” sau ”urechiuşele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac.
Această tradiție culinară era un mod de a marca și sărbători în mod festiv această zi religioasă importantă.
