Ce diferență există între starea de urgență și starea de alertă. Măsurile de care vor avea parte românii după 15 mai
Președintele Klaus Iohannis a transmis luni, în cadrul unei declarații de presă că după data de 15 mai, starea de urgență nu va mai fi prelungită în România. Însă, în locul acesteia va fi instaurată starea de alertă.
Ce este starea de alertă?
Starea de alertă este instituită în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi face referire la punerea imediată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă. Instaurarea stării de alertă se face nu se face de către Președintele țării, ci de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
Ce prevede starea de alertă?
Starea de alertă, la fel ca starea de urgență prevede restrângerea unor drepturi și libertăți, „numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”, potrivit articolului 53 din Constituția României.
După ce starea de urgență va fi depășită, românii vor putea ieși din casă fără a mai fi nevoie să justifice prin intermediul declarației de urgență motivul deplasării. Însă, unele drepturi vor fi în continuare îngrădite, pentru a se ține sub control evoluția epidemiei de COVID-19. Regulile de distanțare socială se vor păstra, iar românii nu vor putea ieși în continuare din localitate.
„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat luni, Klaus Iohannis.
Diferența dintre stare de urgență și stare de alertă
Odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice. Dacă pe perioada stării de urgență, restrângerea anumitor drepturi a fost posibilă prin adoptarea mai multor ordonanțe militare, în starea de alertă, această decizie revine, așa cum este normal, de altfel, Parlamentului.
„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat avocatul Codrin Ţarălungă, pentru Mediafax.
Sursa foto: Inquam Photos/George Călin