CNAIR, luat la „puricat” de Corpul de Control al ministrului Transporturilor
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a dispus joi trimiterea Corpului de control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după ce instituția a pierdut un arbitraj privind Autostrada Sebeș-Turda, în urma căruia trebuie să achite peste 340 de milioane de lei. Informația a fost făcută publică de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, printr-o postare pe Facebook.
„Radu Miruță a trimis astăzi Corpul de control la CNAIR, după ce compania de drumuri a pierdut cel puțin discutabil peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeș-Turda. Bani publici. Adică bani din buzunarul fiecărui român. Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 și trebuia finalizat în 2016 pentru 540 de milioane de lei. A fost deschis abia în 2020, după 4 ani de întârziere. În noiembrie 2021, actualul director CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înțelegere cu constructorii italieni: lucrările au fost recepționate, iar constructorii urmau să limiteze eventualele penalități din arbitraj la 150 de milioane de lei. Numai că, între timp, am văzut cu toții „calitatea” lucrărilor recepționate: alunecări de teren, porțiuni de autostradă închise și reconstruite, poduri deplasate, denivelări și foarte multe gropi”, a notat Cosma, joi seara.
Acesta a afirmat că, în cursul anului 2021, în perioada primului său mandat ca secretar de stat la Transporturi, încheiat în septembrie acelui an, a cerut împreună cu fostul ministru Cătălin Drulă ca antreprenorul italian să remedieze toate problemele existente.
„Nu am fost de acord cu recepția unor lucrări prost executate. După noi, a venit domnul Pistol și, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului, „a deblocat” situația. A recepționat lucrările. Mai mult, angajați din CNAIR au refuzat atunci să își asume recepția lucrărilor, însă vocile lor au fost reduse la tăcere. Iar surpriza a venit odată cu sentința arbitrară: CNAIR trebuie să plătească nu 150 de milioane, cum semnase, ci peste 340 de milioane de lei. Arbitrul nu a luat în considerare înțelegerea semnată de Cristian Pistol, pentru că aceasta nu ar fi respectat rigorile legale – nu a fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj. Practic, românii au plătit de două ori. O dată prin autostrada pe care nu au putut-o folosi în cei 4 ani de întârzieri. Și, doi, prin penalități mai mari decât fusese stabilit inițial. Neglijență? Incompetență? Sau altceva? Instituțiile abilitate trebuie să stabilească adevărul”, a adăugat secretarul de stat.
Horațiu Cosma a mai spus că, săptămâna trecută, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor solicitări pentru achitarea sumelor rezultate din arbitraj din fonduri publice.
„Această situație nu poate fi trecută cu vederea. Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, trimite Corpul de Control la CNAIR pentru a verifica întreaga situație. Concluziile vor fi trimise de urgență organelor competente. În plus, va fi sesizată și Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili. Zi de zi deschidem uși în Ministerul Transporturilor și descoperim probleme grave ascunse sub preș. Diferența dintre noi și exponenții dezastrului bugetar al României este că noi nu întoarcem privirea și nu ne batem joc de români. Facem curățenie până la capăt”, a transmis acesta.
La rândul său, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a explicat într-o postare pe Facebook că, în anul 2021, compania a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta limitarea pretențiilor la 149,6 milioane de lei și renunța la alte solicitări financiare. Potrivit lui, documentul a fost elaborat cu sprijinul unei case importante de avocatură din România.
„Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă că, la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică”. Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”, a scris miercuri Pistol.
Șeful CNAIR a precizat și că proiectul a fost contractat și derulat încă înainte ca el să preia conducerea companiei.
„Domnule Cosma, nu uitați că acest contract a început și a fost derulat defectuos cu mult înainte de venirea mea la CNAIR (octombrie 2021). Contractul a fost gestionat inclusiv în perioada în care dvs. erați secretar de stat la Ministerul Transporturilor și nu ați luat nicio măsură deși ar fi trebuit să știți că situația evolua spre blocaj. Intervenția mea, ca nou director al CNAIR, a făcut practic posibilă deblocarea proiectului și recepția la terminarea lucrărilor, în decembrie 2021”, a transmis Cristian Pistol.
Conform unui comunicat emis de CNAIR, contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1 al Autostrăzii Sebeș-Turda a fost semnat la 14 noiembrie 2014 între asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL și compania de drumuri, valoarea acceptată fiind de 541,739 milioane de lei fără TVA. Termenul stabilit inițial era de 22 de luni, dintre care patru pentru proiectare și 18 pentru execuție, perioada contractuală urmând să se încheie la 1 octombrie 2016.
„Întârzierile au fost generate de un ansamblu de factori obiectivi, niciunul imputabil exclusiv CNAIR: exproprieri îndelungate, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate. Din 2016, antreprenorul a formulat 30 de revendicări, analizate succesiv de inginer și de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD), care au dispus admiterea parțială a unora dintre acestea. Nemulțumit, antreprenorul a sesizat CCIR, formându-se dosarul arbitral nr. 29/2020”, se arată în comunicat.
CNAIR a explicat că, după depășirea semnificativă a termenului inițial de finalizare, compania avea obligația contractuală de a aplica penalități pentru protejarea fondurilor publice. Astfel, în iulie 2021 au fost emise facturile de penalizare, iar în septembrie același an antreprenorul a deschis un nou dosar arbitral pentru suspendarea plății și a executării garanției de bună execuție.
„Decizia Tribunalului Arbitral (89U/2021) a validat poziția CNAIR: a respins cererea antreprenorului și a statuat că neplata facturilor îndreptățește CNAIR la executarea GBE. Astfel, CNAIR a ajuns într-o poziție de forță – cu antreprenorul expus riscului rezilierii contractului. În acest context, antreprenorul a solicitat negocierea unui acord. La negocierea și redactarea acordului, CNAIR a beneficiat permanent de consultanța unei case de avocatură. (…) Tribunalul Arbitral a refuzat să recunoască efectele juridice ale acordului, apreciind că antreprenorul ar putea majora pretențiile peste plafonul de 149.661.800 lei. Tribunalul a confundat două instituții complet distincte: renunțarea la dreptul dedus judecății (drept procesual) cu renunțarea la drept (drept material). Calificând greșit acordul ca renunțare la judecată, a invocat lipsa autentificării (art. 408 alin. 3 C. proc. civ.) și a mandatului special – cerințe inaplicabile unui contract bilateral substanțial”, susține CNAIR.
Compania a mai anunțat că a introdus acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025, considerând că hotărârea creează un precedent periculos și afectează securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea bugetară. Totodată, CNAIR intenționează să deschidă un arbitraj separat pentru constatarea legalității acordului.
„CNAIR a acționat cu bună-credință și în deplină conformitate cu prevederile contractuale și legale. Acțiunile au urmărit limitarea impactului financiar, finalizarea lucrărilor și echilibrul drepturilor și obligațiilor părților. Acordul din 19.11.2021 a fost o soluție negociată, legală și valabilă, prin care expunerea CNAIR a fost redusă de la peste 527 milioane lei la maxim 149,6 milioane lei net – o reușită majoră în interesul fondurilor publice. Tribunalul Arbitral a interpretat eronat efectele juridice ale Acordului, nesocotind voința părților și principiile securității raporturilor juridice și forței obligatorii a contractelor. CNAIR a introdus acțiune în anulare și va folosi toate mijloacele legale pentru apărarea intereselor statului și a fondurilor publice”, menționează compania, în comunicat.