Câtă apă se pune la colivă? Marea greșeală pe care o fac gospodinele, de asta iese prea moale

Coliva este preparatul simbol prezent la toate ceremoniile religioase închinate celor plecați dintre noi. Și, deși poate părea ciudat, coliva nu este invenția creștinilor, acest preparat având origini înainte de creștinism. Dacă este realizată cu toate ingredientele necesare, coliva iese bună ca o prăjitură. Află câtă apă se pune la colivă și care sunt secretele acestui desert.  

Coliva în ritualurile păgâne 

Originile colivei se regăsesc în ritualurile păgâne, în manifestările mortuare precreștine legate de cultul pământului ca divinitate. Coliva era utilizată încă de pe vremea tracilor, fiind folosită ca aliment profan pentru celebrarea străbunilor. 

Conceptul de bază era legat de credința că pământul este purtător de viață și, implicit, de semințe și cum grâul era principala sămânță, atunci era legat de divinitate. Însă, care este legătura dintre colivă și ritualul mortuar? Pe scurt, este vorba despre atitudinea față de moarte, care nu era și nu trebuie privită ca definitivă.  

Pentru traci, nașterea grâului din care era preparată coliva simboliza puterea zămislitoare și purtătoare de nemurire a pământului. Cu toate că are origini păgâne, coliva a fost adoptată de creștinism și consolidată. În Biserica Ortodoxă, orice pomenire a morților este însoțită de colivă.  

Citește și: Cât timp trebuie să fierbi arpacașul pentru o colivă perfectă? Foarte puțini știu acest secret

Cum se face coliva? Rețetă tradițională  

La început, coliva era realizată din grâu fiert, miere și nuci. Nucile nu au fost alese întâmplător, ele fiind folosite întrucât miezul lor are formă de cruce. În timp, mierea a fost înlocuită cu zahăr, grâul cu arpacaș, iar pe lângă nuci se mai folosesc stafide, cacao, cocos, scorțișoară și bomboane pentru ornat. 

În unele țări, coliva este decorată cu fructe, linte, susan sau alte cereale. În Japonia, creștinii ortodocși înlocuiesc grâul cu orez. În România, rețeta de colivă este destul de apropiată de cea originală – grâu fiert cu miere și miez de nucă.  

Ingrediente colivă: 

• 1 kg de arpacaș sau grâu pisat; 
• 2 cești de stafide; 
• 2 căni de nucă rasă; 
• 2 cești cu miere; 
• 1 linguriță de scorțișoară; 
• coaja de la o lămâie și de la o portocală; 
• 500 gr de zahăr; 
• 1 fiolă de esență de vanilie; 
• 1 fiolă de esență de rom; 
• 1 linguriță de sare; 
• pentru ornat: biscuiți, cacao, bomboane colorate și miez de nucă.  

Vezi și: Rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu. Menajera cuplului dezvăluie ingredientul secret al tovarășei

Câtă apă se pune la colivă?  

Atunci când preparăm coliva, avem nevoie și de apă. Pentru fierberea și pentru spălarea grâului. Grâul se spală de 9 ori în apă rece, după care se pune la fiert în 2 litri de apă. Se lasă la fiert până când se înmoaie bine, iar bobul a înflorit. Se poate pune și la cuptor.  

Se ia grâul de pe foc și se lasă la răcit. Ca să nu prindă coajă deasupra, se acoperă cu un prosop curat de bucătărie, de preferat umed. Peste câteva ore sau a doua zi se pune din nou la fiert. Se adaugă sare, nucă rasă, coajă de lămâie, stafide și miere și se amestecă bine.  

Se mai lasă puțin pe foc și după se lasă la răcit. Dacă preparatul nu este suficient de dulce, se mai adaugă zahăr. Dacă este prea moale, se mai pune pesmet. Se așează compoziția pe un platou și se modelează cu ajutorul unui cuțit cu lamă lată, înmuiat în apă. Se ornează cu cacao, bomboane și nucă.  

Coliva se face la următoarele evenimente: 

• la înmormântarea celor dragi; 
• la parastasele celor adormiţi (3 zile, 9, 40, un an, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ani etc.); 
• la marile sărbători ale Bisericii, la praznicele împărăreşti sau la zilele de pomenire ale sfinţilor al căror nume îl purtăm. 
• la Moșii de vară sau la Moșii de toamnă, când se face Pomenirea morților.