Cât de rezistente sunt, de fapt, blocurile ridicate de Ceaușescu. Adevărul despre clădirile construite pe bile

Construcţia blocurilor a avut loc în țara noastră cu precădere în vremea comunismului dar, mai ales, în anii 80, când Nicolae Ceauşescu era obsedat de arhitectură. Din acest motiv, România zilelor noastre numără o mulțime de blocuri vechi, în majoritatea orașelor, unele dintre ele cu risc seismic. Iată adevărul despre clădirile construite pe bile.

Clădiri construite pe bile în București

În vreme comunismului, cu precădere după cutremurul din 1977, au luat naștere o mulțime de mituri despre construcția clădirilor din București și rezistența acestora la seisme de mare magnitudine. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure, a vorbit, pentru Știrile Pro TV, despre aceste supoziții privind tehnicile de construcție ale clădirilor din perioada comunistă.

Acesta spune că miturile au fost lansate de însuși dictatorul Nicolae Ceaușescu și aveau scopul de a influența pozitiv populația, așa cum reiese din rapoartele Securității. Pe 4 iulie 1977, fostul dictator a dat ordin să se oprească procesul de consolidare a tuturor imobilelor avariate după cutremurul din luna martie.

Astfel că, singura intervenție după cutremur a fost aplicarea de puțină tencuială aruncată pe pereți pentru a se acoperi fisurile.

„Oamenii trecuseră printr-o tragedie și, după cutremur, venea la ei o echipă de muncitori care pur și simplu dădeau cu un maglavais pe perete și spuneau: „Atât, asta e intervenția””, a spus Sumbasacu.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Cum oamenii au început să devină suspicioși, Ceaușescu a început să răspândească mai multe mituri privind tehnicile de construcție ale blocurilor, care s-au păstrat până în ziua de azi.

Mitul blocului pe bile, pe role sau pe rulmenți

Acesta este cel mai răspândit dintre toate, spune inginerul. Tehnica de construcție presupune ca fiecare clădire să aibă montate sub fundație anumite bile, role sau rulmenți. Astfel, în momentul producerii unui seism, aceste dispozitive ar limita ca mișcarea să se transmită în partea superioară a blocului.

Mitul clădirii care ar trebui să fie mai înaltă

„Există acest mit al al clădirii. Trebuia să aibă 14 etaje, dar s-a oprit din lipsă de bani la etajul 7, dar structura de rezistență este la fel ca al unui bloc de 14 etaje. Acest lucru este de necrezut. Nu se oprește nimeni din a construi etaje, pentru că asta înseamnă pierderi financiare”, a explicat specialistul.

Mitul clădirilor fără risc seismic

Un subiect atât de controversat în zilele noastre. În momentul în care este oferit spre vânzare sau închiriere un apartament, proprietarii sau agențiile de imobiliare specifică faptul că apartamentul nu are risc seismic.

Acest lucru este valabil numai în cazul clădirilor construite în zone în care nu au avut loc cutremure. În caz contrar, dacă blocul a fost construit în zone în care au avut loc cutremure, și este prezentat totuși ca fiind o clădire fără risc seismic, înseamnă că acea clădire nu a fost expertizată.

Clădiri făcute să reziste la cutremur de 8,9 sau mai mult

Un alt mit care circulă de pe vremea comunismului. Potrivit inginerului, nu există astfel de clădiri.

„Clădirile se proiectează pentru niște accelerații maxime pe care le poate da cutremurul. Accelerațiile reies din diverse magnitudini, în funcție de cum este cutremurul.

Magnitudinea măsoară energia totală eliberată de cutremur, dar contează, printre altele, și de unde vine cutremurul. Cu cât cutremurul e mai aproape de suprafață, cu atât energia exprimată prin magnitudine va afecta o arie mai restrânsă, însă o va afecta mai rău, pentru că toată energia este în acea arie.

Dacă vine din Vrancea, unde se produc cutremure de adâncime medie cu aceeași energie, de exemplu de 6 pe scara Richter, se va răsfrânge pe o arie mai mare și atunci, mișcarea resimțită va fi mult mai mică”, mai explică Matei Sumbasacu.

Așadar, nu există clădiri pentru care să se poată specifica rezistența la cutremur în funcție magnitudini.