Rapoartele referitoare la bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina și din Europa, ocupată de ruși, au reaprins temerile unui dezastru nuclear pe continent. Dar ce spun experții despre posibilitatea unui cataclism asemănător cu accidentul nuclear de la Cernobîl, din aprilie 1986?
Centrala Zaporojie se află în sudul Ucrainei, lângă orașul Enerhodar de pe malul râului Nipru și este una dintre cele mai mari zece centrale nucleare din lume. Uzina, aflată sub controlul trupelor Moscovei din martie, a fost ținta mai multor atacuri în weekend, iar Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru incident.
Vestea bombardamentelor a atras rapid condamnarea internațională, secretarul general al ONU Antonio Guterres a spus că „orice atac” asupra instalațiilor nucleare este„sinucigaș”, în timp ce șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică Rafael Grossi a îndemnat ambele părți să înceteze orice acțiune asupra uzinei pentru evitarea unui dezastru nuclear. Și Volodimir Zelenski a cerut țărilor occidentale să impună Rusiei noi sancțiuni și de data aceasta să vizeze industria sa nucleară.
Experții spun că situația de la centrala nucleară Zaporojie, unde sunt staționați 500 de soldați ruși și 50 de mașini grele, inclusiv tancuri, nu justifică avertismentele cu privire la un dezastru la nivel european. Riscurile bombardamentelor sunt limitate, având în vedere că reactoarele sunt protejate de ziduri de beton de zece metri, potrivit lui Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene. El a estimat că doar un baraj de bombardamente aeriene țintite ar putea sparge pereții reactorului.
Un atac asupra locurilor de depozitare a combustibilului uzat, a adăugat el, ar avea un efect limitat, deoarece orice material radioactiv eliberat s-ar împrăștia pe o zonă de zece până la 20 de kilometri.
James Acton, director adjunct al programului de politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace, a precizat că bombardarea nu reprezintă riscul real, arătând în schimb vulnerabilitatea sistemelor de răcire ale centralei.
„Analogia potrivită aici este Fukushima, nu Cernobîl”, a spus el, citat de Politico.
Centralele nucleare sunt proiectate cu multiple sisteme de siguranță independente, inclusiv numeroase conexiuni la rețea și generatoare diesel de rezervă. Uzina de la Zaporojie folosește și un iaz de pulverizare pentru răcire, ceea ce înseamnă că apa fierbinte din interiorul centralei este pulverizată în aerul exterior pentru a-i scădea temperatura.
Ambii experți au subliniat că și în cazul celui mai rău scenariu, dacă sistemele de răcire eșuează, ducând la o topire a reactorului, ar provoca doar daune grave la nivel local. Cizelj a estimat o rază de 30 de kilometri.
„Va fi o tragedie pentru localnici, chiar dacă nu ar apărea victime imediat, dar pentru noi din Europa nu ar avea un impact în ceea ce privește consecințele asupra sănătății sau orice altceva în mediul înconjurător”, a spus Cizelj.
„Ideea unui accident nuclear este înfricoșătoare, va atrage atenția oamenilor, așa că este un instrument bun în acest scop”, a declarat John Erath, director senior de politici la Centrul pentru Controlul Armelor și Non-Proliferare, o organizație non-profit.
Pentru Rusia este o modalitate de a „crește miza pentru a stârni preocupări pe plan intern cu scopul de a evidenția importanța continuării operațiunii militare”, a mai spus acesta. Ar putea fi, de asemenea, o strategie de a se „juca cu temerile occidentale de un dezastru nuclear și de a forța Occidentul să nu mai ofere sprijin militar suplimentar Ucrainei”, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului.
În ceea ce privește Ucraina, scopul este de a atrage „simpatie publică” în jurul fabricii capturate, a spus John Erath.
Construită în epoca sovietică, centrala nucleară Zaporojie are șase reactoare cu o capacitate totală de 5.700 de megawați, iar acum trei dintre reactoare sunt în funcțiune. Țara are 15 reactoare la patru centrale active și, de asemenea, găzduiește centrala dezafectată de la Cernobîl.