Cât de aproape suntem de o recesiune și ce efecte ar putea avea. Analist economic: ”Suntem deja în stagflație, în anticamera recesiunii. Angajații vor fi «victimele de serviciu»”

Analistul economic Adrian Negrescu spune, într-un interviu pentru impact.ro, că România este deja în stagflație, în anticamera recesiunii. Adrian Negrescu a explicat de ce recesiunea ar putea să devină realitate în 2023 și pentru România, precizând că spre deosebire de recesiunea din 2008, în viitoarea criză, cei mai afectați vor fi oamenii, pentru că mulți vor rămâne fără locuri de muncă.

Analiștii avertizează că o nouă recesiune nu va putea fi evitată, în condițiile extinderii inflației, a unor majorări agresive a dobânzilor, a creșterii prețurile la energie la niveluri record și a unei încetiniri economice.

Despre o posibilă recesiune în 2023, în condițiile unei înrăutățiri semnificative a perspectivelor economice globale, a avertizat și directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că cel mai mare risc este stagflația și crede că o posibilă recesiune, nu doar în România, ci la nivel global, este greu de evitat.

”Ziua neagră pentru economia românească”

Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, creșterea dobânzii cheie și majorarea taxelor anunțată de Guvern vor pune și mai mare presiune pe mediul de afaceri, existând riscul ca multe companii să se confrunte cu probleme.

Impact.ro

ȘOC! Fac dragoste goi sub duș. Imaginile indecente au scăpat pe net

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

”Pe zi ce trece, ne adâncim în problemele economice. Ziua de ieri a fost una neagră pentru economia românească, pentru că majorarea dobânzii cheie – un rău necesar, pe de altă parte, în lupta cu inflația -, alături de creșterea taxelor anunțată de Guvernul Ciucă tind să pună presiune pe mediul de afaceri instabil, slab capitalizat și puternic afectat de cei doi ani de pandemie.

În condițiile în care măsurile de reformă întârzie, iar statul, în loc să reducă povara fiscală într-un an de criză, o crește și mai mult, ne așteptăm ca sute de mii de companii să se confrunte cu probleme în următoarele luni, iar recesiunea să devină realitate la început de 2023.

Suntem deja în stagflație, adică producția industrială, economia a aterizat, nu mai crește, iar prețurile continuă să crească. Suntem, practic, în anticamera recesiunii. Dacă autoritățile nu iau măsuri urgente, în sensul de a sprijini mediul de afaceri, de a da o gură de oxigen angajaților, companiilor, mai ales celor slab capitalizate, riscul de a intra într-o recesiune foarte dură crește exponențial pe măsură ce timpul trece și luăm măsuri pentru a preveni creșterea prețurilor, scumpirea energiei, a gazelor, accentuarea problemelor macroeconomice”, spune Adrian Negrescu.

”2023 se anunță a fi anul supraviețuirii economice pentru mulți români”

Analistul economic a explicat că dacă se ajunge la recesiune, multe dintre companiile românești își vor închide porțile, vor opri producția și vor trebui să dea oameni afară.

Asta înseamnă joburi pierdute, oameni rămași fără locuri de muncă, oameni care, din păcate, vor trebui să reziste din agoniseala lor într-un an extrem de dificil cum este 2022 și mai ales într-un 2023 care se anunță a fi anul supraviețuirii economice pentru mulți dintre români”, susține Adrian Negrescu.

Potrivit analistului economic, acum sunt aproape 40.000 de companii cu probleme în economie, care sunt afectate de insolvențe, de falimente, de blocarea activității.

”Perspectivele arată că, cel puțin până la sfârșitul anului, numărul acestora ar putea trece de 100.000. Dacă autoritățile vor continua pe ideea de a obliga microîntreprinderile să aibă măcar un angajat, asta se va traduce în închiderea a cel puțin 50.000 de firme”, a precizat Adrian Negrescu.

”În viitoarea recesiune, angajații vor fi «victimele de serviciu»”

Analistul Adrian Negrescu a mai spus că economia este mai stabilă și mai pregătită pentru a face față recesiunii decât în 2008, pentru că oamenii de afaceri și-au învățat lecția din urmă cu 14 ani, au învățat cum să supraviețuiască unei noi crize.

Din păcate, va fi o criză a angajaților, va fi o criză economică în care angajații vor fi «victimele de serviciu», pentru că vor fi afectați de prețurile de la tot ce înseamnă costul pentru viața de zi cu zi, de la energie, gaze, prețurile la alimente, prețurile la transport, la servicii, iar mulți vor rămâne fără locuri de muncă.

Antreprenorii vor supraviețui. Mulți dintre ei, probabil, vor trece în economia subterană, mai ales dacă statul continuă cu aceste măsuri fiscale, iar victimele le vom găsi în mediul privat.

Din păcate, sau din fericire, bugetarii vor fi protejați în continuare. Nu există niciun fel de măsură de restructurare a aparatului public. Cei peste 1,2 milioane de angajați de la stat, probabil, vor continua să nu simtă efectele crizei, așa cum nu s-a întâmplat nici acum doi ani, când eram în pandemie”, susține analistul economic.

Semnele unei posibile recesiuni

Băncile centrale cresc puternic dobânzile de referință. Și BNR a majorat din 7 iulie dobânda cheie cu 1%, dar cu o rată de dobândă de 4,75%, încă suntem cu mult în urma altor state din zonă, care au dobânzi peste 6%. Dobânzile mai mari scumpesc creditele, situație care reduce investițiile în economie.

În condițiile în care prețurile la gaze continuă să crească, în contextual războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei, mai multe state fac planuri de raționalizare a consumului.

În paralel cu criza gazelor și a carburanților, se dezvoltă și o criză a costului vieții.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, spune că în condițiile în care perspectivele economiei globale s-au înrăutăţit semnificativ din aprilie, o posibilă recesiune globală în 2023 nu este exclusă. FMI ar putea înrăutăţi, în perioada următoare, estimarea privind creşterea de 3,6% a economiei mondiale în 2022, pentru a treia oară în acest an.

„Va fi un an 2022 dificil, dar unul chiar mai dur în 2023. Riscul recesiunii a crescut în 2023”, a avertizat directorul FMI.

După anunțul privind majorarea la 4,75% a dobânzii cheie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că stagflația este cel mai mare risc și a admis că o posibilă recesiune la nivel global este greu de evitat.

”Probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai la noi, în lume. Dar la noi ar apărea două dificultăți în plus. Prima, pe partea fiscal-bugetară, pentru că avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să mai faci corecția bugetară pe recesiune, veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune.

Nu poți nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea. Sunt momente dramatice în ce privește mixul de politici într-o astfel de situație. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activității economice, trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate la energie și mai vine și politica monetară care adaugă la costuri. Și aici este necesar să facem un dozaj fin. În consecință, fără să dau detalii, mergem și noi văzând și făcând”, a spus Mugur Isărescu.

Potrivit ultimelor evaluări, rata anuală a inflației în România va continua să crească până la mijlocul trimestrului al treilea, în principal din cauza creșterii prețurile combustibililor, a gazelor naturale și a energiei electrice, dar și a prețurilor alimentelor procesate, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

”Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, potrivit ultimei decizii de politică monetară a BNR.