Cazul crimei din Dolj readuce în discuție problema bolnavilor psihic care se află în libertate. De-a lungul timpului medicii au atras atenția asupra sistemului care îi obligă, din lipsă de personal și infrastructură, să trateze și să externeze un pacient în 10 zile pentru ca serviciile să fie decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Pentru unii dintre bolnavii care au comis acte de violență, este îndeajuns ca aceștia să se prezinte periodic la medic și să declare că urmează tratamentul prescris de acesta. În cazul în care acești bolnavi nu ar fi fost diagnosticați ca nefiind în deplinătatea facultăților mintale, ar fi petrecut câțiva ani în închisoare în funcție de faptă.
Impact.ro a stat de vorbă cu profesorul Tudorel Butoi, psiholog criminalist cu o vastă experiență în cazuri de violențe extreme și profiling, care ne-a explicat importanța unui sistem integrat de prevenție care ar putea duce la reducerea numărului de cazuri de crime sau violențe extreme.
Prof. Univ. Dr Tudorel Butoi spune că nu ar trebui să ne concentrăm pe ziua în care a fost săvârșită această crimă, ci mai degrabă pe factorii determinați. Consumul excesiv de alcool, un fond de instabilitate psihică și lipsa unui mediu protejat sunt factorii care pun în pericol persoanele care interacționează cu bolnavii predispuși la astfel de fapte. Din păcate, infrastructura spitalelor pentru boli psihice din România este cel puțin deficitară, ceea ce face ca mulți dintre bolnavi să umble printre noi, fiind lăsați în grija unei rude.
„Nu sărbătorile sunt cauza, este vorba despre constituția personală, profilul făptuitorului, care ne vorbește despre un dezechilibrat psihic, în primul rând, în incidență nefericită cu împrejurarea favorizantă a consumului de alcool.
O persoană dezechilibrată psihic, pe structură agresiv-violentă, îngustarea câmpului de conștiință, scăderea capacității de reflecție, în împrejurarea favorizantă care este consumul de alcool, sau drog, trece la astfel de fapte. Și cu asta am pus punct întâmplării.”, spune profesorul.
Modificarea legislației ar fi primul pas pentru asigurarea unui mediu social în care bolnavii potențial violenți să fie supravegheați în instituții specializate. Pe de altă parte anual zeci de bolnavi condamnați, și care au fost evaluați ca fiind fără discernământ, sunt internați peste capacitatea reală a spitalelor de psihiatrie din țară.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De multe ori numărul persoanelor condamnate este dublul capacității de internare a spitalului din județ, un exemplu fiind sesizat de sindicatul din unitatea medicală la Iași, în urmă cu 2 ani unde la Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri erau 240 de paturi și 410 bolnavi internați după ce au fost condamnați în instanță. Medicii ajung să trateze în astfel de cazuri si 70-100 de cazuri pe zi.
„Dacă vreți să dezvoltăm, chestiunea este evidențierea unei realități foarte triste, și anume a faptului că protecția și prevenirea unor astfel de evenimente este lăsată de izbeliște. De peste 20 de ani le explic politicienilor în politici penale, vis-a-vis de condiția bolnavului psihic, este necesar ca în fiecare regiune a acestei țări să se înființeze un campus protectiv împotriva bolnavului psihic.
Ce înseamnă campus? O instituție care să aibă tot ceea ce înseamnă decență vis-a-vis de condițiile oferite unui nefericit om, om, pentru că este făcut de Dumnezeu bolnavul psihic. Nu intru în amănunte, să fie despăduchiat, tuns, șamd, preventiv pentru a nu mai ajunge să comită rele și protectiv. Să mă protejeze pe mine cetățean, care îmi văd de treaba mea pe la Piața Unirii, și calc pe ei ca pe dude. Oameni în situații mizerabile, care miros din punga de aurolac, sunt însoțiți de sticlă.
Cum l-ai deranjat, a spart sticla de o bordură și vine să ți-o înfigă în gât, înjură, fură, se bat, etc. Oamenii aceștia trebuie îngrijiți, în structuri din acestea descrise mai sus, campus protectiv.
Când statul, trebuie să ia în custodie, grijă permanentă acești bolnavi, am 37 de ani de confruntări numai cu nenorociri. Bolnavul psihic are o minte confuză, întunecată, comportamentele lui sunt imprevizibile. Nu ați văzut cum își omoară familia, prietenii? Tot în incidența acestor împrejurări cu consumul de alcool și de droguri.”
Legiuitorii ar trebui să dea dovadă de mai multă maturitate și înțelepciune atunci când gândesc programe pentru astfel de persoane care nu se integrează în societate, este sfatul profesorului.
„Să cheme psihologi, criminaliști, și diriguitori ai dreptului penal, și să realizeze că tratarea bolnavului psihic în ambulatoriu, adică de la camera de gardă este cea mai mare înșelătorie, pe care încearcă să ne-o administreze nouă cei care decid în această problemă, cu fondurile, cu medicația, cu licitațiile.
Medicația și tratamentul ambulatoriu sunt o mare păcăleală, nu are fundamentare științifică. Există vreun psiholog sau un psihiatru să creadă în tratamentul ambulatoriu? Adică îl duc pe bolnav, prin internare non-voluntară, atunci când realizează criza, fapta: distruge, amenință, pleacă cu cuțitul prin cartier, îl sedez la camera de gardă, maxim 2-3 zile prin tratament, după care îl externez și îl încredințez unui membru al familiei.
În primul rând nu avem garanția că își urmează tratamentul, în al doilea rând ne consideră pe noi, toți ceilalți nebuni, și el este sănătos. Intră în conflicte cu familia de cele mai multe ori provocându-le acestora violențe sau chiar ucigându-i.
Îl trimitem în libertate pe bolnavul psihic cu un rucsac plin de comportamente imprevizibile. Ne putem aștepta la orice, mintea lor este întunecată și se poate activa la cele mai nenorocite posturi, cum este asta.”
De altfel crime ca cea din comuna Călărași nu sunt un fenomen rar în România. În 2019 un bărbat din Arad își decapita victima cu același instrument, în 2021 un român din Milano și-a ucis iubitul folosind o drujbă. Bărbatul din Arad a fost condamnat la închisoare pe viață dar dacă se declară că autorul crimei din Dolj nu este în deplinătatea facultăților mintale, pedeapsa ar putea să presupună izolarea într-o instituție de tratare a bolnavilor periculoși.
„Drujba când a plecat în mâinile cuiva este de neoprit. S-au întâmplat lucruri din acestea, au tăiat cu drujba uși de lemn, au intrat peste victime, sau au vătămat, tentative de omor, cu instrumentul acesta nenorocit. Făptașul, impulsiv, agresiv, amplifică conflictul la nivelul întunericului minții lui și își omoară victima. Pe mine partea spectaculoasă a acestor cazuri nu mă mai atrage, dar noi nu vedem fenomenul.
Când evenimentele sunt repetabile, de aceeași gravitate, ele se înserează ca mărgelele pe ață într-o serie de fenomene, bolnavul psihic liber. Acesta este fenomen.” a concluzionat Tudorel Butoi.
