Criminalul din Caracal ar putea să nu fie prea aspru sancționat din cauza anumitor modificări legislative aduse de PSD-ALDE Codurilor penale. Curtea Constituțională abia azi, luni, 29 iulie, se pronunță iar în cazul acestor modificări. În urmă cu ceva timp, mai mulți specialiști au avertizat că modificările impuse de guvernarea PSD ar putea avea consecințe nefaste pentru cetățeni, dar cei care ar trebui să ne reprezinte, nu i-au ascultat.
Evident, nicio lege n-o să-l scape de închisoare pe criminalul din Caracal, dar nici nu se va putea face o dreptate reală. Nu că aceasta le-ar mai aduce înapoi pe victimele acelei bestii, dar datoria Justiției este de a împiedica astfel de criminali să facă rău și altor persoane.
Fie că recunoaște sau nu, crimele din Caracal sunt a doua lovitură dată PSD, guvernarea Dăncilă fiind indirect responsabilă pentru modul în care se va aplica de acum încolo pedeapsa criminalului. Atât rudele și apropiații celor două fete ucise așteaptă să se facă dreptate, dar e posibil ca aceasta să nu se ridice la înălțimea așteptărilor din cauza anumitor modificări care au fost aduse Justiției…acea justiție pe care mulți români au încercat să o apere în stradă prin acele proteste atât de mult luate în râs de alegătorii PSD.
Guvernarea PSD, în alianță cu ALDE, din Parlament, au propus, dar și aplicat mai multe modificări legislative Justiției, dar eu o să le prezint doar pe cele care contează în cazul de față.
Prima modificare importantă este diminuarea termenelor de prescripție a pedepselor. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt următoarele:
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]A fost abrogat articolul care făcea referire la neglijența în serviciu și s-a modificat termenul în care poate fi făcut un denunț în caz de mită: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”.
De asemenea, interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.
În plus, persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte. Așa că nu trebuie să te mai mire că ai văzut în presă că Gheorghe Dincă era numit suspect, în ciuda faptului că sunt atâtea indicii care-l încriminează. În cele din urmă, și-a recunoscut crima, dar încă există suspiciuni că mai sunt și alte victime. E puțin probabil că s-a apucat de ucis la pensie.
În primul rând, este vorba de vârsta inculpatului. În România, o bună parte dintre pensionari o duc rău, dar, paradoxal, există foarte mult respect din partea statului…poate mai mult decât ar trebui pentru unii vârstnici. Dacă a împlinit 65 de ani (Gheorghe Dincă are 66 de ani), inculpatul nu mai poate primi o condamnare pe viață.
De asemenea, chiar și în cazul săvârșirii mai multor infracțiuni, cum e cazul de față, inculpatului i se va da cea mai mare pedeapsă pentru doar una dintre acele infracțiuni, care nu poate fi sporită cu mai mult de trei ani.
Va putea beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat.
Totodată, dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește zece ani, ar putea fi eliberat condiționat după ce va executa o treime din aceasta (pentru că are peste 65 de ani). Dar, chiar dacă va primi o pedeapsă mai mare de zece ani, tot va putea fi eliberat condiționat, după ce execută jumătate din perioada de detenție. În acest calcul este avută în vedere și durata muncii prestate.
Nici funcționarii publici care nu și-au exercitat competent funcția nu vor putea fi sancționați, teoretic, atât timp cât abuzul în serviciu nu le-a adus foloase materiale.
