Căpușa letală și îngenuncherea obligatorie. Cerem să stea în genunchi toți adversarii pentru ce-au pățit dacii și românii

Ce aberant este și acest nou scandal, iscat de refuzul firesc al fotbaliștilor Nicolae Stanciu și Ionuț Nedelcearu de a îngenunchea, înaintea meciului Anglia-România 0-1, ca să demonstreze – cică așa și doar așa – că nu le vor răul semenilor cu piele neagră. Tocmai, este un semn de mare intoleranță să obligi pe cineva să stea în genunchi sau cum ți-a năzărit ție, pentru că în felul ăsta crezi tu că e bine. Poate acel cineva consideră că luptă contra rasismului pur și simplu nefiind rasist, nu prin gesturi de paradă, stabilite clar și în detaliu de o anumită organizație, cu termeni exacți și metodologie riguroasă de prestație publică, în fața camerelor TV. Cuvintele cheie „Respect”, „Toleranță” și „Nu rasismului”, afișate pe stadioane și nu doar acolo, își pierd nu numai credibilitatea, ci se încarcă de semnificații și porniri publice efectiv inverse, care compromit sensul pozitiv și aruncă teze generoase în derizoriul butaforiei, unde formele fără fond distrug substanța adevărată și serioasă.

Editorial Andrei Păunescu: ”Viața românilor contează”

Ce-ar fi fost dacă o fundație din România, să zicem „Viața Românilor Contează”, le-ar fi dat directivă fotbaliștilor englezi să se pună în genunchi înainte de meci, pentru că premierul britanic Winston Churchill a vândut România lui Stalin, scriindu-i pe un bilețel în 1944 că ia el Grecia și dă România bolșevicilor? Asta nu e o legendă extrasă din aburii Evului Mediu timpuriu, ci o alegere geo-politică strategică relativ recentă, scrisă negru pe alb, care ne-a trimis la sânul puturos al ursului rusesc pentru o jumătate de secol, de nu mai scăpăm nici azi de duhoarea și năravurile sovietice.

Niște ipotetici urmași de azi, fără o descendență concretă demonstrată cu niște năpăstuiți ai sorții de demult, pretind ultimativ gesturi de umilință compensatorie ostentativă (și inutilă practic) de la alți urmași, fără legătură directă cu prigonitorii de acum câteva secole. Ce legătură are Stanciu cu stăpânii de sclavi de acum sute de ani? Niciuna! Dimpotrivă: englezii, americanii și alți occidentali au făcut comerț cu ființe umane de culoare și sigur nu tataie al lui Nedelcearu care a avut tupeul să-și pună întrebări, ba chiar să aibă răspunsuri logice și corecte în scris, pe rețele de socializare. Dacă înlocuim mimetic umilința și nedreptatea din trecut cu o umilință și o nedreptate din prezent, nu rezolvăm problema, ci hrănim noua intoleranță. Ura și resentimentele iau sfârșit prin punerea lor în muzee, nu prin jocul de ping-pong al răzbunărilor și înjosirilor noi, care nu se mai termină.

Ce-ar fi să vorbim despre chestiuni concrete ale noastre? Hai să trimitem noi la FIFA și la UEFA un proiect de dictat ca, la meciurile echipelor românești, mai ales cu echipe din Italia de azi, din Turcia, Ungaria, Austria și Rusia, adversarii să ne execute coregrafii specifice pe ritm de doină, după ce ne-au adus în prealabil pe gazon ofrande de brânză în brad, burtă de mânz fără gălbează, spânz pe viezure și pupăză pe mămăligă cu rânză de mistreț, totul din cauză că romanii i-au ocupat și i-au furat grosolan pe daci și toți ceilalți i-au cam căsăpit, umilit și spoliat pe români. Credeți că mamaia lui Alibec din Dobrogea s-ar simți mai bine știind că au îngenuncheat în fața nepotului ei presupușii urmași ai lui Traian, Baiazid, Albert al Șaptelea și Horthy? Ce legătură este între esența frumoasă a luptei împotriva rasismului și mascarada obligatorie? Cine simte să facă un gest simbolic reparatoriu să-l facă, e foarte bine, să îngenuncheze, să-și smulgă părul din cap, să se angajeze să plătească daune pentru ce au făcut înaintașii săi sau ai neamului său. Dar atât. Cine simte că poate lupta contra vechilor nedreptăți stând pur și simplu în poziție bipedă e la fel de bine să procedeze astfel.

Căpușa letală din boscheții românești a ajuns pe gazonul englezesc

Tradiția ne obligă! În istorie, am scăpat de multe ori de inamicul superior numeric și tehnic, prin ingeniozitatea specifică a comunităților mici: bolovani și găleți cu apă fiartă aruncate-n capul cotropitorilor pe la Posada, cucută și alte otrăvuri dizolvate prin fântâni, ogoare pârjolite și alte metode defensive prin toate locurile noastre pe unde nu ne-am predat imediat în fața străinilor.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Avem, deci, soluțiile noastre specifice pentru orice domeniu. În economie, am distrus singuri totul, ca să nu aibă obstacole cei care au capturat suveranitatea României. În politică, am pus în scaune înalte careul de ași ai dezastrului național: Trădătorul, Hoțul, Prostul și Apaticul. În cultură și educație, am înlocuit alfabetizarea aproape generalizată cu prostituția și manelizarea la scară largă. Și, dacă tot începurăm textul nostru cu un eveniment legat conjunctural de sport, să încheiem tot cu sportul, pentru că asistăm la o serie de eșecuri fotbalistice fără precedent la nivel de echipe reprezentative. Am deslușit și cauzele, și alte mistere ale fundăturii generale în care ne aflăm.
Pe lângă principiile vechi ale pagubei naționale, există și arme secrete de sezon cu care luptăm.

Selecționerul Naționalei, Mirel Rădoi, a vrut să-și pună în aplicare planurile declarat ofensive chiar și în meciul din Anglia, după ce pierduse trei partide la rând, cu tactica sa pe care a declarat-o inamovibilă, mai ceva ca un judecător de la Curtea Constituțională. Printre aceste arme scoase din cufărul de urgență este și fundașul Căpușă. După ce – ați ghicit! – căpușele au speriat România, atacând furibund orice pulpă întâlnită în cale prin boscheții din parcurile Bucureștilor (la fel de luxurianți ca pletele primarului Nicușor Dan), era clar că, la 0-0, Anglia trebuia lovită cumva. Nu ne ajungea acest meci nul. Și a intrat Căpușă, care imediat a făcut faultul ce a dus la penaltiul decisiv, exact pe stadionul din Middlesbrough, locul coșmarului lui Rădoi și al Stelei din 2006.

Filosofia conducătorilor noștri arată coerent și aici, din moment ce lanțul ghinioanelor e lung din iarba verde și netunsă de acasă, până-n „iarba gazonului” englezesc (pleonasmul îi aparține unui vechi comentator de sport). În toate privințele, inclusiv pentru înfrângeri, dezastre, falimente, vorba românului vine irefutabil, ca un buzdugan: merge și-așa, la mai mare!

Mă găsiți și pe Facebook: https://www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial/ și pe YouTube: https://www.youtube.com/c/AndreiPaunescu