Primăvara a venit, chiar dacă în multe zone din țară ninge, iar mărțișorul este din nou vedeta zilei. Începutul de primăvară este plin de tradiții și obiceiuri la români. Mărțișorul este un simbol vechi, pe care românii îl iubesc și îl respectă. Fiecare femeie sau fată din România primește un mărțișor de 1 martie, simbol al reînoirii naturii. Fie că și le prind în piept sau le poartă la mână, fiecare trebuie să știe exact când trebuie să înceapă să poarte mărțișorul, pentru a avea noroc tot anul.
1 martie este o zi agitată în România, dar plină de bucurie. Bărbații pleacă în căutarea mărțișorului perfect, pe care să-l ofere persoanelor dragi din viața lor. Elevii caută și ei mărțișoare pentru profesoare, dar și pentru mame și surori, iar orașul este plin de vânzători care atrag clienții cu mărțișoare care mai de care mai colorate. Se spune că firul alb împletit cu cel roșu al mărțișorului reprezintă îmbinarea iernii cu primăvara.
„Combinaţia de alb şi roşu nu este altceva decât expresia vizuală a relaţiei dintre om şi mediu sau de viaţă. Albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul viaţa, fiind expresia sângelui, deci pulsare, vitalitate şi, întotdeauna, tinereţe. În firul mărţişorului se împletesc cele două semnificaţii – lumina şi viaţa. Femeia care împletea, de obicei, cele înţelepte, „transmitea” şnurului, implicit celui care urma să îl poarte, acest tip de convingere – că „va avea rod”. Şi acest lucru nu se referea doar la naşterea de prunci, ci la succes, la împlinire, la realizare”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului din Capitală.
Pe vremuri, șnurul alb împletit cu roșu era puțin mai complex, deoarece se agăța și o cruciuliță sau un bănuț pentru noroc. Dar pentru a atrage norocul asupra ta, trebuie să știi exact când se pune mărțișorul la mână. Astfel, vei beneficia de noroc tot anul. Ei bine, potrivit tradiției populare, se spune că șnurul trebuie pus la mână înainte de a te da jos din pat, pentru ca norocul să-ți surândă tot anul.
„Cât se poartă mărţişorul? – Se spune că Dochia ar fi tors pentru prima dată firul alb şi rosu, simbolizând, în acest fel, torsul timpului, deci un tors cu virtuţi ritualice. Pentru că putem împleti firul mărţişorului în orice alt moment din an, dar dacă nu este în timpul consacrat, acest lucru nu are nicio valoare şi nicio virtute. De obicei, mărţişorul se poartă 9 zile; în unele zone ale ţării acesta se poartă până când înfloresc pomii, iar în altele până când înfloresc bujorii. Pentru că există credinţa conform căreia mărţişorul trebuie lăsat pe ceva care să-i transfere calităţile celui care l-a purtat. Astfel, el nu se „leapădă” oricum, deoarece acolo, „închis” în mărţişor, se află o parte din norocul tău. Aşa că fetele îşi lăsau mărţişoarele pe flori pentru a fi „roşii în obrăjori” ca ele. După cele nouă zile dedicate purtării mărţişorului, vin Mucenicii”, mai spune Doina Işfanoni.
Un alt obicei care începe de la 1 martie este cel al Babelor. Femeile au la dispoziție 9 zile în care se pot trece drept Babe. Cum va fi ziua respectivă, așa va fi și anul persoanei respective. În trecut, de 1 Martie nu se muncea, în caz contrar Baba Dochia aducând vreme friguroasă în următoarele zile ale lui Mărţişor sau necazuri, mai ales asupra femeilor. Ziua de 9 martie, când a murit Dochia, este considerată graniţa dintre anotimpul friguros şi cel călduros. Astfel, în Bărăgan se consideră ca, după încheierea “Zilelor Babelor”, ar urma alte nouă zile, “Zilele Moşilor”, ceva mai călduroase, între 10 şi 17 Martie.