22:28
Pe lângă drapel și stemă, printre elementele de identitate esențiale ale unei țări se numără și imnul național. Cel mai probabil, nu există român care să cunoască măcar o strofă din imnul național al țării noastre. Dar când a devenit „Deșteaptă-te, române!” imnul național al României și câte imnuri a avut țara noastră de-a lungul anilor? Poți afla toate acestea în rândurile care urmează.
În caz că nu știați, „Deșteaptă-te, române!” a fost stabilit, prin decret de lege, ca imn național al României la 24 ianuarie 1990. Este cântecul Revoluției de la 1848, însă la fel ca și imnul regal, în perioada comunismului a fost interzis.
Când a devenit „Deșteaptă-te, române!” imnul național al României? Pe 22 decembrie 1989, imnul actual al României s-a auzit pe străzile țării noastre, însoțind mii de oameni, risipind frica de moarte și unind poporul român. Practic, instituirea acestuia ca imn național al României a venit de la sine, înlocuind imnul precedent „Trei culori”.
Astfel, după ce a fost interzis de comuniști vreme de jumătate de secol, „Deșteaptă-te, române!” s-a auzit din nou, cântat de cetățenii români care, solidarizându-se cu Timișoara, au ridicat „Baricada de la Inter”, dând peste cap mitingul organizat în scopul de a-l menține la putere pe Nicolae Ceaușescu.
Într-un singur veac, țara noastră a avut nu mai puțin de șase imnuri. Pentru cei care nu știu, primul dintre acestea a apărut în 1862, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Se pare că, la vremea respectivă s-a organizat un concurs, iar câștigătorul urma să primească 100 de galbeni.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Violonist și compozitor, Eduard Hubsch a câștigat concursul respectiv, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Până în anul 1881, această melodie nu a avut versuri. Ulterior, marele poet român Vasile Alecsandri a compus textul pentru ceea ce avea să devină „Imnul regal român”. Acesta a fost intonat pentru prima oară trei ani mai târziu, la încoronarea regelui Carol I.
În 1948, după instaurarea regimului comunist, în ziarul Flacăra a fost publicat noul imn național al României. Numit „Zdrobite cătușe”, noul imn avea versuri de propagandă și preaslăvea Republica Populară și prietenia acesteia cu poporul rus.
Cinci ani mai târziu, „Zdrobite Cătușe” a fost înlocuit. Mai exact, în 1953, comuniștii l-au schimbat cu imnul „Te slăvim, Românie!”, pe versurile lui Eugen Frunză și Dan Deșliu.
Acest imn a rezistat mai bine de două decenii, până în 1975, când a fost din nou înlocuit. Se pare că tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a dorit o melodie mai puțin stalinistă. Ei bine, uite așa românii au ajunsă să cânte imnul „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu.
După doar doi ani de zile, imnul național al țării noastre a fost schimbat din nou. Astfel, „Trei culori cunosc pe lume” a devenit noul imn al României. După cum bine știm, acesta a fost pe buzele românilor până la finele lui 1989.
În noaptea dintre 21 și 22 decembrie 1989, bucureștenii care s-au solidarizat cu Timișoara au ridicat „Baricada de la Inter”, pe bulevardul Magheru. Acesta a fost primul loc în care „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat de oamenii ieșiți în stradă pentru a-l înlătura de la putere pe Ceaușescu.
A doua zi, imnul actual al României a triumfat. Așa se face că, în miezul zilei de 22 decembrie, la momentul fugii lui Ceaușescu, protestatarii din Piața Palatului au început să râdă, să plângă și să cânte de fericire. La vremea respectivă, cântecele patriotice neatinse de propaganda comunistă erau puține, însă „Deșteaptă-te, române!” a fost unul dintre ele.
