Bula imobiliară din România începe să se destrame, în condițiile în care tot mai puțini români se mai orientează către un credit imobiliar pentru achiziția de locuințe. Inflația, ce a dus la mărirea dobânzii de referință a BNR, ceea ce a generat creșterea indicilor ROBOR și IRCC și, ulterior, aproape dublarea ratelor la bănci, au fost tot atâtea motive pentru care mulți români au renunțat, deocamdată, la gândul de a deveni proprietari.
Bula imobiliară din România este pe cale să se dezumfle după ce tot mai mulți români se află în situația de a nu-și mai putea achita ratele la bănci, iar alții nu se mai grăbesc să se angajeze în obținerea unui credit imobiliar. Acest lucru s-a reflectat și în scăderea tranzacțiilor, numărul total al acestora în primele 5 luni din 2023 scăzând cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În schimb, au crescut considerabil numărul de tranzacții imobiliare efectuate cu bani cash, dar insuficient de mult pentru a schimba situația generală a vânzărilor/cumpărărilor de locuințe.
De asemenea, conform unei analize a platformei de cercetare a pieței imobiliare ValorEasy, volumul unităților imobiliare vândute în primul trimestru al anului curent e mult mai modest față de cifrele înregistrate în 2022. Concret, anul acesta vorbim despre o scădere de 23%, ceea ce înseamnă minus 10.000 de unități.
Aproximativ 33.000 de unități individuale au fost vândute în România, în primul trimestru din 2023, conform datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Volumul unităților vândute este cu 10.000 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 23%.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În acest context, după livrări record în 2022, piața rezidențială nouă se confruntă cu obstacole majore, iar unele proiecte ar putea fi livrate cu întârziere.
Astfel, numărul de locuinţe date în folosinţă în România, în primul trimestru al acestui an, a scăzut cu 578 de unităţi faţă de aceeaşi perioadă din 2022, până la 15.329 unităţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres.
Pe medii de rezidenţă, în intervalul analizat, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban, ponderea fiind de 61,5%.
Potrivit statisticii oficiale, repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul I din 2023, comparativ cu perioada similară din anul anterior, numărul locuinţelor finalizate cu fonduri private s-a diminuat cu 856 de locuinţe, dar s-a majorat din fondurile publice cu 278 de unităţi locative.
Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-885 de locuinţe), Nord-Vest (-740), Centru (-262) şi Vest (-69).
Pe de altă parte, creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+796 de locuinţe), Sud-Est (+351), Sud-Vest Oltenia (+190) şi Sud-Muntenia (+41).