Bugetul propus pentru educație, o dezamăgire imensă. Robert Avram: „Bugetul pe educație nu se face în funcție de necesitate, ci se face în funcție de ce rămâne”

Guvernul României îngroapă, treptat, educația, acesta este mesajul pe care îl transmit elevii prin Consiliul Național după ce  Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru anul 2023. După nenumărate discuții despre programul România Educată, Guvernul a decis să aloce doar 2,1% din Produsul Intern Brut pentru Ministerului Educației, cel mai mic buget din ultimii ani. Asta, neluând în calcul faptul că inflația galopantă afectează cheltuielile pe care le au în mod curent toate școlile din România.

Invitatul Interviurilor Impact.ro, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, a detaliat de ce aceste alocări pot avea repercusiuni grave asupra sistemului de învățământ.

„Era de așteptat că nu o să avem majorări, surpriza este că avem mai puțin decât aveam anul trecut”

Motivul pentru care bugetul alocat pentru Ministerul Educației este întotdeauna considerat o anexă a priorităților, este faptul că nu există o strategie pe termen lung. Legea Educației prevede ca bugetul alocat să reprezinte 6% din PIB, dar de fiecare dată amânat acordarea a 6% din PIB, de la adoptarea legii Educației în 2011. Robert Avram a reamintit faptul că fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru alocarea bugetului Educației, din 6% din PIB, la 15% din Bugetul general consolidat, dar premierul Nicolae Ciucă spune că abia din 2027 am putea asista la o asemenea schimbare.

„Era de așteptat că nu o să avem majorări, surpriza este că avem mai puțin decât aveam anul trecut, unde și așa aveam un buget nesemnificativ, ne aducem aminte că 2,24 la sută din PIB a fost alocat anul trecut la Ministerul Educației, și tot am avut nevoie de suplimentări la fiecare rectificare bugetară. Este clar că acolo sunt probleme. 2,1 la sută nu acoperă nevoile reale ale învățământului. 0,9% se adaugă de la bugetele locale, dar concret când vorbim de bugetele educației nu vorbim despre bugetele locale, care ar trebui să fie 6% din PIB.

De multe ori vorbim de 6% din PIB dar nu ne dăm seama că educația nu are nevoie de atât de mult pentru a se dezvolta cum trebuie. Are nevoie de un 4,5% atât cât este media europeană. Este clar că trebuie să avem creștere treptată astfel încât să fie fezabil din punct de vedere fiscal. Bugetul pe educație nu se face în funcție de necesitate ci se face în funcție de ce rămâne.”, spune Robert Avram.

 

„Avem foarte mulți directori cărora le este frică să aplice pentru proiecte pe fonduri europene”

Ca și în cazul medicilor, care sunt în postura de a prelua conducerea unui spital, și în cazul școlilor se pune problema ca managerii să nu fie recrutați dintre cei care fac parte din sistem și au rezultate foarte bune ca dascăli, ci mai degrabă să se încerce o disociere. Managerul administrativ are foarte multe responsabilități care în momentul de față sunt preluate cu mai mult sau mai puțin succes de un profesor care ocupă funcția de director al școlii.

„La nivel național este important să ne bazăm pe PNRR și pe alte fonduri europene. Ministerul are capacitatea numai că trebuie să pună oamenii la treabă. La nivel local ne lovim de probleme, și nu pentru că nu ar fi dorință, avem foarte mulți directori cărora le este frică să aplice pentru proiecte pe fonduri europene pentru că nu știu cu ce se mănâncă, nu sunt formați în domeniul managementului de proiect, în domeniul atragerii de fonduri. Nici contabilul nu știe cum să lucreze cu așa ceva, pentru că nu a mai lucrat în trecut, este o frică de asumare a responsabilității.”, spune Robert Avram.

Ministerul Educației ar trebui să facă programe de formare pentru a se asigura că fondurile care sunt puse la dispoziție prin programele europene sunt si accesate de școlile care au cu adevărat nevoie.

„E o mare diferență între a fi un profesor bun și a fi un manager bun. Noi am cerut spargerea funcției de director, astfel încât tot ce ține de administrație, patrimoniu, atragere de fonduri să intre în competența unei persoane cu studii în domeniu. Acum directorii sunt sufocați de-a dreptul, sondaje, perioada de elaborare a bugetelor locale, avem directori care se uită la buget și realmente nu prea știu cum ar trebui să îl citească.

Avem nevoie de o finanțare adecvată, bazată pe necesar și nu pe ce rămâne. Întotdeauna am susținut creșterea salariilor profesorilor, este evident, însă cred că ar trebui să ne ferim de a cădea și în extrema cealaltă, în care creștem salariile orbește.”

Reprezentantul elevilor propune ca propunerea de introducere a unui stagiu de pregătire, suplimentar cursurilor de pedagogie din facultate să devină realitate, iar performanțele anumitor profesori să se reflecte și în cuatumul cu care aceștia sunt salarizați.

Care sunt argumentele prezentate de CNE?

Elevii spun că nu se lasă induși în eroare de faptuș că sunt promisiuni pentru alocări suplimentare și așa cum menționa și reprezentantul acestora mai sus reforma nu trebuie să fie dictată de forurile decizionale ci de nevoile reale din școli.

Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor sumelor prevăzute la capitolul „învățământ”, incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții. Privim cu regret cum o mulțime de oportunități de investiții majore, care ar fi putut aduce o reformă reală în sistemul de învățământ, nu vor fi concretizate, din cauza lipsei de interes manifestate de Guvernul României.

Practic, guvernanții au decis să își asume public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului „România Educată”, care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației, transmite CNE.  Chiar dacă finanțarea reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public în ultimii ani, coaliția de guvernare care se bucură de o majoritate covârșitoare în Parlament ignoră cu bună știință toate efectele devastatoare ale subfinanțării cronice, din care putem aminti doar câteva: creșterea accelerată a ratei abandonului școlar, scăderea interesului absolvenților învățământului superior pentru a intra în profesia didactică din cauza salariilor infime, deteriorarea bazei materiale a școlilor.

Este momentul să ne creionăm o viziune pe termen lung, cu investiții sustenabile în sector, dacă ne dorim cu adevărat să vedem o creștere a calității actului educațional. În caz contrar, singura realizare cu care România se va putea lăuda pe plan european este menținerea poziției codașe în clasamentul alocărilor bugetare din statele europene pentru educație.

Totodată, tragem un puternic semnal de alarmă cu privire la activitatea pur decorativă a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În urmă cu puțin timp, plenul CNFIP a fost convocat pentru data de 13 decembrie 2022, pe ordinea de zi aflându-se propunerile Ministerului Educației pentru costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2023. Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers. Este o dovadă clară a faptului că o structură atât de importantă pentru învățământul preuniversitar este consultată pur formal, fără șanșa reală ca aceștia să poată aduce o modificare benefică propunerilor Executivului.

Consiliul Național al Elevilor condamnă cu fermitate modul în care Guvernul României a tratat problematica finanțării educației și solicită Parlamentului României să își asume amendarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2023, astfel încât sectorul de învățământ să se bucure cu adevărat de o finanțare adaptată nevoilor specifice, transmit reprezentanții elevilor.