Într-o regiune situată la granița între Spania și Franța se vorbește ceea ce experții consideră a fi cea mai ciudată limbă din lume. De asemenea, ea se numără și printre cele mai vechi care este folosită și în ziua de azi. Țara Bascilor, pentru că această este zona cu pricina, găzduiește o comunitate încă importantă vorbitoare de bască, sau euskera.
Pare ciudat ca în plină Europă să găsim cea mai ciudată și printre cele mai vechi limbi din lume folosită și azi. Dar ea există în Țara Bascilor, o regiune autonomă din Spania situată în vestul Munților Pirinei, la granița dintre Spania și Franța.
Capitala regiunii este Vitoria, în bască Gasteiz, iar printre orașele cele mai importante se numără Bilbao și San Sebastian.
Basca sau euskera – numele nativ al limbii basce – este considerată de mulți experți drept cea mai veche limbă încă vorbită din Europa și chiar din lume.
Vârsta exactă a acestei limbi nu este cunoscută, dar cele mai vechi dovezi sunt cele provenite din cuvintele basce de pe artefactul din bronz numit „Mâna lui Irulegi”, vechi de 2.000 de ani, scrie iflscience.com.
Dar este indubitabil că basca era vorbită din timpuri mult mai vechi, probabil chiar din neolitic, de acum 8.000 – 10.000 de ani. Unii experți propun variante chiar mai îndepărtate în timp.
Cei mai renumiți lingviști și istorici cred că această limbă poate fi descendenta directă a limbii vorbite de locuitorii peșterilor din Altamira, Ekain sau Lascaux, adică în urmă cu peste 20.000 de ani.
Basca mai prezintă însă o caracteristică, de aceea fiind considerată o ciudățenie. Ea nu se înrudește lingvistic cu nicio altă limbă de pe Pământ, nici măcar cu limbile indo-europene care s-au răspândit, în timp, pe aproape tot teritoriul Europei și o bună parte din Asia, luând forma englezei, spaniolei, dar și a rusei sau hindusei.
Basca a apărut înainte ca limbile indo-europene să cucerească o mare parte din Europa și a reușit cumva să supraviețuiască relativ neschimbată. O teorie este că supraviețuirea se datorează peisajului muntos din regiunea bascilor, care a făcut dificilă invadarea și influența puterilor externe.
Imperiul Roman a fost o forță semnificativă pe continentul european, dar basca a reușit să reziste chiar și în condițiile cuceririi Peninsulei Iberice de către romani.
Euskera a reușit chiar să treacă prin regimul dictatorial de aproape patru decenii, din secolul al XX-lea, al generalului Franco, care a interzis folosirea altor limbi în afară de spaniolă, în încercarea de a crea o Spanie puternică și unificată.
Supraviețuirea s-a datorat oamenilor care au înființat școli secrete basce, cunoscute sub numele de ikastola, în speranța de a promova limba ca pe un act de rezistență împotriva regimului brutal al lui Franco.
Conform unui recensământ din 2001, din cei aproape 2,2 milioane de locuitori ai Țării Bascilor, doar aproape o treime mai vorbeau euskera, în timp ce aproximativ 18% o cunoșteau, dar preferau să folosească mai mult spaniola,.