22:52
Carnea de laborator, care ar putea să ia locul, treptat, celei provenită de la animalele sacrificate, se pare că nu are calitățile pe care producătorii ei le susțineau la început. Ea a fost concepută pentru că producerea sa are un impact negativ mai mic asupra mediului și pentru a nu mai necesară omorârea atâtor animale. Se pare, însă, că la primul capitol, carnea „în eprubetă”, cum mai este numită, a fost mult supraevaluată.
Poluarea mediului și încălzirea planetei îngrijorează omenirea de mai multă vreme. Deși pare ciudat, cel mai mare generator de emisii de gaze cu efect de seră este creșterea vitelor. Se estimează că această activitate este responsabilă de aproape 25% din emisiile de gaze, iar producția de carne de vită generează de patru ori mai multe emisii decât producția de carne de pui pe gram de proteine.
Soluția a fost văzută în creșterea în condiții de laborator a cărnii, așa-numita „carne artificială” , deși are la bază celule animale, cărora li se adaugă diverși alți nutrienți.
Creșterea de burgeri și fripturi din celule cultivate poate fi viitorul industriei cărnii, iar UE și-a dat deja acordul de principiu pentru introducerea acesteia în circuitul alimentar, iar SUA a aprobat comercializarea și consumul cărnii de pui sintetice.
Dar lucrurile s-ar putea să nu stea chiar atât de bine în această industrie nouă. Astfel, o nouă analiză indică faptul că producția în masă a cărnii cultivate în laborator folosind tehnologiile actuale ar putea avea un impact negativ mai mare pentru mediu, decât carnea de vită reală.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În prezent, carnea pe bază de celule animale (ACBM) este produsă doar la scară foarte mică și cu o pierdere economică. Dar, un studiu recent sugerează că extinderea procesului, presupunând că se folosesc medii de cultură tot mai rafinate, va face ca fiecare kilogram de ACBM să producă între 246 și 1.508 kilograme de emisii de dioxid de carbon, scrie iflscience.com.
Bazându-se pe aceste numere, ei au calculat că acest lucru ar elibera de 4 până la 25 de ori mai multe emisii decât industria globală a cărnii de vită, lucru ce va avea un impact devastator asupra încălzirii globale.
Potrivit autorilor studiului, „miliarde de dolari au fost alocați în mod specific sectorului ACBM, pornindu-se de la ideea că acest produs va fi mai ecologic decât carnea de vită”. Cu toate acestea, deși carnea cultivată în laborator elimină cerințele de pământ, apă și antibiotice ale creșterii vitelor, cercetătorii explică că o mare parte din interesul pentru carnea de cultură a fost determinată de analize inexacte ale emisiilor de carbon.
Problema, spun ei, este că multe dintre aceste rapoarte au modelat impactul climatic al ACBM folosind tehnologii care fie nu există, fie este puțin probabil să funcționeze.
De exemplu, un studiu des citat a estimat emisiile de carbon ale producției de ACBM utilizând hidrolizat de cianobacterie ca materie primă pentru celule. Cu toate acestea, cercetătorii acestei ultime analize explică că „aceasta nu este o tehnologie sau materie primă care este utilizată în prezent pentru proliferarea celulelor animale și nici nu este una care este în prezent aproape de fezabilitate”.
Alte rapoarte foarte populare au încercat să analizeze impactul asupra mediului al cărnii de cultură produsă cu componente de mediu de cultură de calitate alimentară. Totuși, în prezent, procesul este posibil numai folosind amestecuri de nutrienți de calitate farmaceutică, care sunt purificate la un nivel mult mai ridicat.
Acest proces de purificare este cel care reprezintă în prezent majoritatea emisiilor asociate cu producția ACBM, spun cercetătorii. În special, îndepărtarea endotoxinelor – care sunt eliberate de bacterii în mediu – este absolut esențială pentru crearea cărnii de cultură, deoarece chiar și cantități mici din aceste toxine în mediul de creștere pot împiedica proliferarea celulelor.
