Criza energetică duce la măsuri ciudate în unele state europene. Angajații care lucrează în sistemul bancar dintr-o țară nordică vor primi pături pentru a se încălzi la birou. Măsura face parte dintr-o serie de eforturi ale statului de a reduce consumul de energie și a fost deja pusă în practică. Ce temperatură va fi în interior.
Băncile din Danemarca apelează la o măsură cel puțin bizară, în contextul crizei energetice. În prag de iarnă, angajații vor primi pături pentru a se încălzi la birou, după ce autoritățile au decis să limiteze încălzirea în clădirile guvernamentale la 19 grade Celsius. De asemenea, administrația încurajează companiile private să ia măsuri similare, pe fondul unei îngrijorări crescute în ceea ce privește criza energetică, iarna aceasta.
Potrivit presei daneze, aproape toate băncile din țară au urmat exemplul companiilor de stat și au limitat încălzirea în interior la 19 grade Celsius. Purtătorul de cuvânt al Arbejdernes Landsbank, al șaselea cel mai mare creditor al Danemarcei, a transmis că banca a oferit pături celor 1.800 de angajați, pentru cazurile în care le va fi frig la locul de muncă.
O altă bancă mare din Danemarca oferă, pe lângă pături, jachete și cămăși celor 1.600 de angajați. În mod normal, acestea sunt puse la dispoziția clienților, însă le pot folosi și angajații dacă doresc, au transmis reprezentanții băncii.
Potrivit estimărilor la nivel european, statele din blocul comunitar au alocat până în prezent circa 314 miliarde de euro pentru a contracara impactul scumpirilor din domeniul energetic asupra populației și companiilor. În paralel. Marea Britanie a decis să scorde 178 miliarde de euro.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cheltuielile făcute de statele membre UE în acest scop se ridică la 1,7% din PIB-ul comunitar, în timp ce inflația este în creștere, iar perspective de redresare economică nu prea există. Miniștrii Energiei din statele membre și-au propus să alcătuiască un plan de urgență, până la finalul lunii septembrie, prin care o parte din profiturile mari ale societăților din domeniul energetic ar urma să fie transferate pentru sprijinirea populației și a companiilor vulnerabile. S-a discutat, de asemenea, despre plafonarea prețului la electricitatea produsă de firme care nu folosesc gaze și reducerea consumului.
„Un asemenea nivel de intervenţie presupune şi riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spaţiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală şi aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE.”, explicat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.
România se află pe locul 7 în Europa în ceea ce privește sumele alocate pentru amortizarea impactului crizei energetice. Țara noastră a alocat 6,9 miliarde de euro, adică echivalentul a 2,88% din PIB.
