Ancheta DIICOT tensionează atmosfera într-o filială a celei mai mari bănci maghiare din România. Acuzații grave

Magistrații Curții de Apel București (CAB) au prelungit pe 27 mai măsura arestului la domiciliu luată față de Raisa Ladin, om de afaceri anchetat de DIICOT pentru devalizarea conturilor offshore-ului Paxum inc din Belize de la OTP Bank din România.

Operațiuni specifice spălării de bani

„Respinge, ca nefondate, cererile formulate de inculpata Ladin Raisa de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar şi respectiv de înlăturare a obligaţiei impusă acesteia, prin încheierea nr. 302/CO-DL/12.05.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. 3207/2/2022, de a nu lua legătura, pe durata măsurii arestului la domiciliu, cu numiţii Ladin Corneliu şi Ladin Laurenţiu, coinculpaţi în dosarul de urmărire penală nr. 598/D/P/2022 al PÎCCJ – DIICOT”, se precizează în minuta CAB.
Raisei Ladin este mama lui Laurențiu, soțului actriței Dalida din Las Fierbinți și el anchetat pentru spălare de bani.

În expunerea făcută în fața Curții de Apel București pe 18 mai, procurorul de ședință al DIICOT a arătat că, la momentul actualizării datelor clientului PAXUM inc. și a persoanei care a susținut că are „puterea de a angaja” entitatea, respectiv Raisa Ladin, funcționarii OTP amintiți au acceptat informațiile nereale și înscrisurile falsificate furnizate de sus numita cunoscând caracterul incomplet și neclar al acestora, așa cum recunosc în informările adresate Oficiului Național de Combaterea Spălării Banilor dar și în plângerea formulată la data de 07.03.2022 în care susțin că funcționarii bancari au verificat pe un website – registrul online al autorităților din California, Statele Unite ale Americii (https://www.sos, ca.qov/notary/),procurile depuse iar în urma căutării a rezultat că nu există înregistrări ale acestui număr de apostilă, verificare pe care au făcut-o însă după efectuarea plăților.

Potrivit anchetatorilor funcționarii OTP Bank nu numai că au aprobat plățile efectuate din conturile PAXUM inc în conturile unor terțe persoane, dar au acceptat și fragmentarea soldurilor conturilor și transferurile de fonduri între conturile aceleiași persoane, operațiuni specifice spălării de bani.

„În acest sens, funcţionarii OTP Bank, printre care şi ####### ##### #####, administrator de cont în cadrul OTP Bank România-Sucursala Buzeşti, respectiv C. – ######## ###### – ########, au acordat eficienţă economică şi juridică unor documente contradictorii, cum ar fi contractul de mandat cu titlu oneros din 10.10.2015 în condiţiile în care ##### ##### le-a pus la dispoziţie procuri apostilate datate ulterior (2017, 2019, unele false, altele autentice dar nevalabile, ca urmare a depăşirii perioadei de valabilitate) în care se arăta că mandatul este gratuit, acesta fiind numai un exemplu de situaţie în care aveau obligaţia de a refuza plăţile, aşa cum LIBRA BANK a procedat într-o situaţie identică, context în care a solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii şi Regulamentului BNR nr 2/2019 furnizarea de documente justificative/informaţii suplimentare, în baza cărora au refuzat plata, deşi nu avea ”tabloul” complet al multiplelor tranzacţii ordonate de ##### ##### într-o perioadă scurtă de timp”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti din 18 mai, titrează NewsOnline.ro.

Problemele din interiorul băncii

În încheierea Curţii de Apel Bucureşti este expusă o stenogramă a unei discuţii din interiorul OTP Bank purtată pe subiectul plăţilor din contul Paxum către Raisa Ladin şi acoliţii ei. Discuţia relevă pe deplin atmosfera apăsătoare din rândul funcţionarilor bancari precum şi problemele din interiorul băncii.

„####### ##### (anonimizat): Deci nu mai pot! Sunt nu așa stresată, deci nu ştiu am impresia că nu se mai termină şi în fiecare zi vine câte o bombă d-asta, ca să nu mai zic cât de departe (neinteligibil) şi câte discuţii am avut cu toţi. Deci numai, simt căăă n-o mai scot la capăt, adică nu mai zic că am şi alte multe că…uri dar asta efectiv ne seacă de energie! Adică ştii care este ciudat? Atunci n-au făcut nimic când în sensul n-au luat toate documentele, n-au verificat, deşi eu n-am făcut nimic, absolut nimic până când n-au lucrat ##### departamentele şi acuma ei se spală pe mâini şi dă către noi gen.   (…)

# #####: Da ştii care este ce e este şi mai ciudat la mine? Da, am înţeles! LA mine pe lângă faptul că au plecat la Monitorizări şi de la Monitorizări au trim chiar ăă au făcut din astea la Spălarea Banilor, ăia de la Spălarea Banilor au dat ok, s-a întors la Monitorizări, Monitorizările ne-au dat ok să facem plata şi acuma noi suntem răspunzători dacă-ţi vine să crezi?! Deci la noi ca la noi la nimeni, jur! Io nu, deja efectiv îmi vine să vomit”, se arată în respectiva stenograma.

Conform unei ordonanțe din 2016 a Parchetului General, în perioada 2009 – 2016, trei persoane fizice din România implicate în dosarul videochatului au făcut tranzacții prin conturile Romanian Internațional Bank (RIB) și OTP Bank de aproape 300.000.000 de dolari bani redirecționați parțial și în conturile bancare ale Paxum Inc de la alte societăți bancare.

O anchetă recentă a DIICOT ridică semne de întrebare cu privire la activitatea unor angajati ai unei banci care funcţionează în România, dar şi în ceea ce priveşte modul în care îşi fac treaba instituţiile statului cu atribuţii în domeniul supravegherii bancare. Procurorii susţin că o grupare ar fi reuşit să transfere şi să scoată 70 de milioane de lei, în două luni, în condiţiile în care retragerile cash sunt atent monitorizate.

RIB a închis unilateral, la finalul anului 2013, conturile Paxum pentru risc major de spălare de bani.

Pe rolul Curții de Apel București se află în prezent apelul declarat de Paxum Inc împotriva deciziei Tribunalului București prin care Paxum Inc a fost obligată la plata a aproape 65.000 de dolari către Banca Comercială Română.