Analfabetismul funcțional și examenele naționale: „Vedem că în mediul rural copiii care au luat medii sub 5 sunt un procent de trei ori mai mare decât în mediul urban”

Anul acesta am încasat rezultatele a doi ani de pandemie în care elevii au învățat în sistem online, aceste rezultate fiind o prezentă slabă la examenele de final de ciclu școlar. La proba obligatorie a profilului de specialitate la Bacalaureat au fost aproape 3.500 de absenți în timp ce la alte probe numărul acestora s-a ridicat la câteva sute. Impact.ro a stat de vorbă cu un specialist în domeniul combaterii analfabetismului funcțional pentru a afla ce anume îi sperie pe elevii care, deși su absolvit un ciclu de învățământ, nu se prezintă la examenele finale.

„Dacă sarcinile au constat în a reproduce ceva, atunci sigur că există șansa să obțină o notă mai bună”

Sistemul de învățământ din România se confruntă cu o imensă dilemă, pe de o parte este structurat pentru a face elevul să deprindă competențe de memorare, dar pe de altă parte adaptează modalitatea de examinare pentru a verifica înțelegerea materiei predate.

„În general elevii, copiii care se găsesc în zona analfabetismului funcțional nu înțeleg ceea ce citesc. În aceste condiții e limpede că ei nu înțeleg sarcinile pe care le-au avut, le-au primit, de rezolvat la matematică și la limba română. Mă refer acum la cele două probe de examen. Așadar dacă ei nu au înțeles ceea ce au citit, deci nu au înțeles sarcinile, nici nu au putut să le rezolve. Dacă sarcinile au constat în a reproduce ceva, atunci sigur că există șansa să obțină o notă mai bună, întrucât în ceea ce privește acumularea unor informații, a unei formule chiar, lucrul acesta nu înseamnă o gândire profundă.

Pur și simplu a memorat ceva și a reprodus. Eu personal cred că elevii care sunt în zona analfabetismului funcțional au șanse minime de a obține note de trecere, iar cei care fie au reușit să ia peste 5, fie lucrul acesta a fost rezultatul unei sarcini care a presupus memorare, reproducere fie pur și simplu au nimerit răspunsul corect.” spune Liliana Romaniuc.

Ce se ascunde în spatele sintagmei „am picat pe subiect”?

În spațiul media deja a devenit o cutumă ca reacțiile de la ieșirea de la examen să includă expresia „am picat pe subiect”. Elevi care în mod evident au dedicat mai mare parte din timpul lor memorând doar o parte a materiei de examen în detrimentul alteia. Ceea ce înseamnă că acest proces presupune o memorare a unor cunoștințe fără a face legătura dintre lecțiile predate, folosind logica și având aplicabilitate practică ulterior.

„Se poate întâmpla asta, cred eu că din ce în ce mai puțin dacă ne gândim la modul în care sunt structurate și alcătuite subiectele, din ce în ce mai mult și anul acesta s-a întâmplat mai mult decât în anii precedenți, subiectele urmează structura testelor PISA, testelor internaționale care vizează în primul rând evaluarea unor competențe.

Cele mai multe sunt competențe generale la disciplina respectivă, dar există și competențe transversale, de exemplu, capacitatea de analiză la disciplina respectivă, care înseamnă acumularea, în mod deosebit la limba română, dar și la matematică, a unor informații chiar din viața reală.

Există și posibilitatea ca elevul să „pice pe subiect” dar asta acolo unde materia respectivă presupune mai multă memorare, de exemplu la anatomie, la biologie, dau un exemplu, poți să „pici pe un subiect” dacă se cere doar să reproduci. Subiectele sunt de așa natură încât presupun din ce în ce mai mult un nivel superior de analize, evaluări critice, așadar șansele acestea vor fi din ce în ce mai mici. Vorbim despre dezvoltarea unor competențe care să le permită viitorilor adulți să funcționeze în societate. Ori asta presupune nu doar să memorezi ceva și să aplici mecanic, ci să înțelegi procesul, să faci corelații și evident să plici în contexte.” spune specialistul.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Care este cauza absenteismului la examenele naționale?

Într-un sistem de învățământ funcțional, examenele de final de ciclu școlar, fie el gimnazial sau liceal, nu ar trebuie să reprezinte o corvoadă ci doar o verificare superficială a materiei acumulate în anii de studiu. Totuși având în vedere presiunea care se pune atât pe cadrele didactice cât și pe elevi în lipsa unor investiții reale în educație, aceste examene ajung să fie ignorate de cei care nu au posibilitatea să își continue studiile.

„Nu m-aș hazarda către un răspuns, cred că cel puțin în mediul rural cauzele sunt de o anumită natură, în mediul urban probabil că sunt de altă natură. Înclin să cred că mediul social, mediul din care vine copilul contează destul de mult. Trebuie să recunoaștem că elevii care provin din familii din medii defavorizate sunt mai puțin încurajați să își continue studiile, și atunci aceștia sunt primii care practic, odată ce au încheiat cursurile gimnaziale, nu au nici o motivație să meargă mai departe.

Cauzele și aici sunt multiple, resursele scăzute, pregătirea lor care este mult inferioară celei care este în mediul urban, așa cum arată și statisticile publicate de Ministerul Educației. Vedem că în mediul rural copiii care au luat medii sub 5, deci care nu au promovat, sunt un procent de trei ori mai mare decât în mediul urban, ceea ce este foarte, foarte grav.

De asemenea, la matematică, aproape 30% dintre copii nu au luat nota 5. Sunt diferențe majore.” spune specialistul.

Care sunt soluțiile pentru remedierea acestor ecarturi între rural și urban?

Cel mai blamat examen în ultimii ani, sau chiar zeci de ani, este cel la limba și literatura română, unde elevii trebuiau să citeze din cronici sau chiar din vorbele profesorului care a predat opera respectivă la clasă. Anul acesta s-a putut observa o schimbare de paradigmă în evaluarea competențelor elevilor la această materie, cel puțin asta susțin cadrele didactice.

„În perioada următoare cred că ar trebui să ne uităm cu mult mai multă atenție și cu rigoare către cauze și în mod special în mediul rural, pentru că realmente acolo sunt problemele majore, mediul rural, și, atenție matematica. Acum nu cred că mai vorbim de comentarii (învățate de pe rost n.r) pentru că subiectele sunt destul de diferite, nu fac altceva decât să dau crezare colegilor mei și să am încredere în ceea ce ei au spus cu privire la subiecte, și înțeleg că au fost niște subiecte bine echilibrate.

Cred că este prea devreme să spun exact dacă suntem pe drumul cel bun, aș spune că suntem pe drumul cel bun în momentul în care aș vedea niște scoli în care problematica analfabetismului funcțional a fost evaluată, s-au propus soluții și apoi am observat un progres. Nota 5 care se obține la o școală din mediul rural trebuie să reflecte același nivel de cunoștințe ca nota 5 de la o școală de elită.” mai spune Liliana Romaniuc.

Specialistul a mai precizat că problematica analfabetismului funcțional este din ce în ce mai mediatizată. Cetățenii au devenit conștienți de acest fenomen din cauza rezultatelor elevilor la testele PISA. Acestea au arătat că eșantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performante mai slabe decât elevii din alte ţări din U.E, iar rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 şi 45%.