Accident aviatic Dobrogea. Care ar fi motivul pentru care elicopterul s-ar fi prăbuşit, de fapt

O aeronavă MiG Lancer s-a prăbuşit miercuri seară, 2 martie, în Dobrogea. Aceasta se afla într-o misiune de patrulare aeriană când a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar. Ulterior, elicopterul IAR 330-Puma a plecat în căutarea avionului, dar a avut aceeași soartă. Ambele aparate de zbor s-au prăbușit, iar opt persoane și-au pierdut viața. Un expert în domeniul aerian a spus motivul pentru care elicopterul s-ar fi prăbuşit!

De ce s-ar fi prăbușit elicopterul militar în Dobrogea

O aeronava MiG 21 Lancer a decolat ieri, 2 martie, în jurul orei 19:50 de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, iar la ora 20:03 a dispărut de pe radar. La scurt timp, un elicopter IAR-330 Puma a decolat de urgență spre zona posibilului impact, dar a dispărut, de asemenea, de pe radar, în jurul orei 20:44.

Din păcate, ambele aparate de zbor s-au prăbușit. Atât pilotul avionului, cât și cei șapte militari aflați în elicopter au murit. Înainte de tragedie, pilotul elicopterului raportase condiţii de vreme nefavorabilă. Acum, un specialist în aviație a dezvăluit posibilul motiv al producerii accidentului.

„Când ai un grad Celsius iar temperatura punctului de rouă e 0 grade, înseamnă că umiditatea e la 95%. Asta la sol.

Dacă urci, scade temperatura. Și atunci pot îngheța micropicăturile de apă din aer pe palele elicopterului, pe senzorii aeronavelor”, a declarat expertul, citat de Libertatea.

„Sunt foarte bune ca platformă, dar au lipsuri”

Specialistul a mai precizat că elicopterele IAR 330-Puma pe care le deține aviația militară românească, cu excepția celor navalizate, nu au sistem antigivraj.

„Pumele aviației militare românești, cu excepția celor navalizate, nu au sistem antigivraj. E vulnerabilitatea lor. E și motivul pentru care nu au fost, de exemplu, trimise în cazul accidentului din Apuseni. Unele au antiicing. Nu deicing.

Ce înseamnă asta: prevenirea givrajului, dar nu degivrare. Dar majoritatea nu au nici antiicing. E o vulnerabilitate a Pumelor. Repet, sunt foarte bune ca platformă, dar au lipsuri. Au antigivraj, dar nu degivrare”, a mai spus expertul în aviație.

Precizăm că givrajul înseamnă depunerea unui strat de gheață pe o aeronavă. Acesta se formează din cauza condițiilor meteorologice și poate să apară la sol sau în zborul printr-o zonă care conține picături de apă suprarăcită.