Semnificațiile busuiocului în tradiția românească. La ce este folosită planta sacră, în România

Vara este sezonul preferat al busuiocului, planta având nevoie de lumină și căldură naturală, dar nu excludem posibilitatea de a-l menține și iarna în condiții optime. Acestei plante cu o aromă deosebită, cu virtuți care, de-a lungul timpului, au făcut-o sacră, nu i se cunosc cu exactitate originile, deși este cultivată de peste 5000 de ani, cum aflăm de pe gradinaistorica.ro.

Ce semnifică busuiocul în tradiția românească

Se crede că provine din subcontinentul indian, de acolo răspândindu-se în diverse regiuni ale globului. Îl cunoșteau și-l cultivau chinezii la est și egiptenii, grecii și romanii, mai aproape de noi, iar prin influența acestor culturi a fost purtat, cu timpul, către zonele mai puțin calde ale continentului european (căci se pretează foarte bine la cultivarea în ghiveci).

Ca aproape oricărei plante de pe Terra, și busuiocului i s-au descoperit de către cei cu interese/curiozități legate de planta sacră mai multe legende, mituri, superstiții, ajutându-ne astfel să ne luminăm cu privire la semnificațiile plantei în tradiția românească.

Una dintre legende, potrivit lumina.ro, leagă busuiocul de Crucea lui Hristos. Se spune că imediat ce Domnul a fost dat jos, Crucea a căzut și, în timp, a fost acoperită de pământ. După mulți ani, Sfânta Împărăteasă Elena, în drumul ei de căutare a Sfintei Cruci, a adulmecat un miros extrem de plăcut în adierea vântului. Elena s-a luat după acest miros și așa a descoperit busuiocul.

A vrut să smulgă câteva fire pentru a le răsădi în grădina sa și atunci a observat că ele aveau rădăcinile înfipte în Crucea Sfântă. Imediat, Împărăteasa Elena și-a pus o dorință: “Să fie, doamne, busuiocul mereu legat de cuce și unde este cruce să fie și busuioc”.

Impact.ro

Lavinia Pîrva, mai mult goală decât îmbrăcată. Doar Ștefan Bănică Jr. o vede așa

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

De aici ne putem explica de ce ramurile busuiocului cresc în cruce. Înscriindu-se în categoria plantelor cu cel mai puternic caracter religios, busuiocul era purtat la brâu de către preoții antici, cu credința că vor fi apărați de duhurile rele. În schimb, la indieni nici nu putea fi vorba de atingerea busuiocului. O făceau când aveau motive întemeiate, după care își cereau iertare pentru că au atins o parte sacră din tulsi (busuioc sfânt).

La români, semnificațiile busuiocului sunt legate de fetele tinere, nemăritate, care, după ce-l sfințesc la preot, în ajunul marilor sărbători, îl poartă la brâu, în cosițe, în sân, iar înainte de culcare pun crenguța de busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul. Feciorii pun busuioc la pălării ori căciuli, gândind, conform tradițiilor populare, că vor fi feriți de cele rele. Nu în ultimul rând, se spune că dacă vom pune o crenguță de busuioc în portofel, vom avea noroc la bani.

Busuiocul are multiple întrebuințări

Amintind de sfințit, cine nu știe că la prepararea aghiasmei (apă sfințită) de către preoți într-un vas liturgic, se folosește busuiocul (de altfel, cuvântul de origine grecească înseamnă sfințire). Cu aghiasmă, îndeosebi de Bobotează, preoții sunt lăsați să intre în casele oamenilor, sfințându-le, aducându-le astfel binecuvântarea lui Dumnezeu.

Însă, acest ritual se poate face ori de câte ori credincioșii o cer, indicate fiind zilele de miercuri sau vineri dimineața, pentru ca necuratul să fie alungat din casă și forțele binelui să fie atrase. Busuiocul se poate pune la icoane, apa sfințită se poate bea.

În magie, busuiocul este folosit pentru dezlegarea farmecelor, vrăjilor, pentru a ne scăpa de deochi.
Despre proprietățile curative ale busuiocului, amintim că este un excelent calmant, preparat sub formă de infuzie, decoct. Siropul din busuioc are acțiune antibiotică, antiseptică, antiinflamatorie, antifungică. Bineîțeles, înainte de a-l consuma, cereți sfatul medicului curant.

Nici rolul culinar al busuiocului nu poate fi neglijat. Se fac sosuri pentru condimentarea pastelor, pizzei, a salatelor etc. Chinezii îl utilizează la prepararea gemurilor de zmeură, prune și căpșune.