Punct de foc în Balcanii de Vest. Un nou război ar putea izbucni la granițele României, după ce guvernul unuia dintre statele vecine a avertizat asupra riscului unei escaladari, considerând că s-a ajuns în pragul unui conflict armat. Cele două țări s-au mai aflat în conflict în urmă cu 23 de ani și a fost rezolvat cu intervenția NATO.
Sunt din nou tensiuni între Serbia și Kosovo. Sârbii kosovari blochează de mai mult de o săptămână şoselele din nordul Kosovo în semn de protest, deoarece consideră că autorităţile de la Pristina discriminează minoritatea sârbo-kosovară din această provincie care şi-a proclamat independenţa în 2008.
În acest context, Guvernul Serbiei a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul unei noi escaladări a tensiunilor legate de situaţia minorităţii sârbe din nordul Kosovo și consideră că s-a ajuns deja „în pragul conflictului armat”, potrivit premierul sârb Ana Brnabic.

„Mă tem de o escaladare. Noi vom face totul pentru a menţine pacea şi stabilitatea, dar, din nefericire, nu văd să existe vreo stabilitate pentru sârbii din Kosovo’‘, a spus Ana Brnabic, şefa guvernului de la Belgrad într-un interviu acordat televiziunii publice sârbe RTS și preluat de Agerpres.
De asemenea, șefa guvernului sârb a acuzat UE şi SUA că ignoră încălcările sistematice ale drepturilor minorităţii sârbe în Kosovo, încălcări care potrivit Belgradului sunt cauza protestelor şi baricadelor cu care sârbii kosovari blochează în prezent şoselele în nordul Kosovo.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Sunt profund dezamăgită de modul în care Washingtonul şi Bruxellesul înţeleg democraţia şi drepturile omului”, a mai spus şefa guvernului de la Belgrad.
În timp ce instituţiile UE se mulţumesc „să privească în linişte”, toate serviciile de securitate din Serbia consideră că situaţia în Kosovo a ajuns „în pragul conflictului armat”, a avertizat şefa guvernului sârb, iar pe de altă parte UE a avertizat că nerezolvarea unor astfel de fricțiuni riscă să readucă Serbia și Kosovo la trecutul lor violent.
Guvernul sârb va cere comandantului forţei de menţinere a păcii NATO să permită ţării să trimită până la 1.000 de persoane, din poliţie şi armată în Kosovo, a declarat săptămâna trecută preşedintele Aleksandar Vucic. Este pentru prima dată când Belgradul solicită desfășurarea de trupe în Kosovo de când o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite a pus capăt războiului din 1998 până în 1999, în timpul căruia NATO a bombardat Iugoslavia care cuprinde Serbia și Muntenegru pentru a proteja Kosovo, majoritar albanez.
Rezoluția ONU prevede că Serbiei i se poate permite, dacă este aprobată de KFOR, să își staționeze personalul la punctele de trecere a frontierei, locuri religioase creștine ortodoxe și zone cu majorități sârbe. În 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, cu sprijinul occidental, fiind recunoscută de 110 țări, dar nu de Serbia, Rusia și alte cinci state membre ale Uniunii Europene.