SPECIAL

De ce sunt Serbia și Kosovo la un pas de conflict. Istoria neagră a țării atacată timp de 78 de zile de NATO

Beatrice Dumitru 01.08.2022, 17:45
De ce sunt Serbia și Kosovo la un pas de conflict. Istoria neagră a țării atacată timp de 78 de zile de NATO

Conflictul din Kosovo (1998–99) în care etnicii albanezi s-au opus etnicilor sârbi și guvernului Iugoslaviei a câștigat atenție internațională pe scară largă și a fost rezolvat cu intervenția NATO. Acum, spiritele s-au încins din nou și au apărut tensiuni la granița dintre Kosovo și Serbia, unde s-au tras focuri de armă.

Conflictul din Kosovo

În 1989, Ibrahim Rugova, liderul etnicilor albanezi din provincia sârbă Kosovo, a inițiat un protest împotriva abrogarii autonomiei constituționale a provinciei de către Slobodan Miloșevici, pe atunci președinte al Republicii Sârbe. Acesta și membrii minorității sârbe din Kosovo s-au opus față de faptul că albanezii musulmani dețin controlul demografic asupra unei zone considerate sacră pentru sârbi, deoarece Kosovo a fost sediul Bisericii Ortodoxe Sârbe, precum și locul înfrângerii sârbilor de către turci în 1389 și dar și al victoriei sârbe asupra turcilor în 1912.

Tensiunile între cele două grupuri etnice au crescut, iar refuzul comunității internaționale de a aborda problema i-a ajutat pe oponenții mai radicali ai lui Rugova, care au susținut că revendicările lor nu pot fi asigurate prin mijloace pașnice. Armata de Eliberare a Kosovo (KLA) a apărut în 1996, iar atacurile sale sporadice asupra poliției și politicienilor sârbi au escaladat constant în următorii doi ani.

De ce sunt Serbia și Kosovo la un pas de conflict. Istoria neagră a țării atacată timp de 78 de zile de NATO
Kosovo și-a declarat independența în 2018.

Serbia, atacată de NATO

Poliția specială sârbă, dar și forțele armate iugoslave au încercat să reafirme controlul asupra regiunii și s-au angajat într-un program de curățare etnică, cu atacuri nemiloase. ONU a condamnat utilizarea excesivă a forței și a impus un embargo asupra armelor, dar violența a continuat, scrie britannica.com.

Pe 24 martie 1999 NATO a lansat primele atacuri aeriene împotriva țintelor militare sârbe, iar ca răspuns forțele iugoslave și sârbe i-au alungat pe toți etnicii albanezi din Kosovo, strămutând sute de mii de oameni în Albania, Macedonia și Muntenegru. Campania de bombardare a NATO a durat 11 săptămâni și s-a extins la Belgrad. Cele două părți au semnat un acord de pace care prevedea retragerea trupelor și întoarcerea a aproape un milion de etnici albanezi, precum și a altor 500.000 strămutați în provincie. Forțele ONU de menținere a păcii au fost desfășurate în Kosovo, care a trecut sub administrația ONU.

Tensiunile dintre albanezii și sârbii din Kosovo au continuat până în secolul XXI. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, dar deși Statele Unite și mai mulți membri influenți ai Uniunii Europene i-au recunoascut independența, Serbia nu a făcut-o.

Tensiuni și focuri de armă la granița dintre Kosovo și Serbia

Acum, spiritele s-au încins din nou și au apărut noi tensiuni la granița dintre Kosovo și Serbia. O decizie a autorităților de la Priștina cu privire la schimbarea plăcuțelor auto și a documentelor sârbești cu unele emise de statul Kosovo a generat proteste și focuri de armă, stârnind temeri că violența ar putea escalada pe măsură ce țările occidentale se concentrează asupra războiului din Ucraina.

De asemenea, guvernul din Kosovo a mai spus că toți deținătorii de legitimații și pașapoarte sârbe trebuie să obțină un document suplimentar pentru a intra în Kosovo, la fel cum trebuie să facă kosovarii pentru a intra în Serbia.

Astfel, sârbi din nordul Kosovo au blocat drumurile cu camioane și alte vehicule pentru a-și exprima nemulțumirile față de decizia guvernului de la Priștina. Pe fondul demonstranților, oameni înarmați necunoscuți au tras asupra ofițerilor de poliție kosovari de-a lungul graniței de nord cu Serbia. Nimeni nu a fost rănit, dar poliția din Kosovo a închis două puncte de trecere a frontierei.

Următoarele ore, zile și săptămâni pot fi provocatoare și problematice”, a declarat premierul kosovar, Albin Kurti, citta de The New York Times.

În acest context, Rusia a făcut apel la Pristina, Statele Unite și Uniunea Europeană, care o susțin, să oprească provocările și să respecte drepturile sârbilor din Kosovo.

Urmăriți Impact.ro și pe
Beatrice Dumitru
Este redactor pe zona de Actualitate Impact.ro. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism și cursurile de prezentatori, redactori, reporteri și operatori tv în cadrul Academiei de Radio și...