Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a acceptat să demisioneze săptămâna viitoare, în urma unor proteste violente în care manifestanții i-au luat cu asalt reședința oficială și au incendiat casa prim-ministrului. Niciunul dintre cei doi nu se afla la locuințele lor atunci când oamenii au reușit să treacă de barierele poliției.
Șeful de stat din Sri Lanka a cedat la presiunea cetățenilor care îl consideră drept principalul responsabil pentru intrarea țării în faliment și pentru riscul de foamete la care este expusă 80% din populația acestui stat. Vestea demisiei a fost primită cu artificii în unele părți din Colombo.
Președintele parlamentului, Mahinda Abeywardana, a spus că acesta a anunțat că va demisiona miercuri, 13 iulie, pentru a asigura o tranziție pașnică. Oficialul le-a cerut oamenilor ca în acest context să respecte legea și să mențină pacea, după luni de zile de proteste antiguvernamentale.
Doi apropiați ai președintelui din Sri Lanka au demisionat înainte ca acesta să facă anunțul referitor la retragerea sa din funcție. Este vorba despre şeful serviciului de presă, Sudewa Hettiarachchi, şi despre ministrul media, Bandula Gunawardana, care s-a retras şi de la conducerea partidului prezidenţial.

La rândul lui, prim-ministrul din Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, a declarat că este dispus să-și dea demisia pentru a face loc unui guvern de uniune națională care ar avea misiunea de a scoate țara din cea mai gravă criză economică cu care s-a confruntat în ultimii 70 de ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Înainte de a-i fi incendiată casa, premierul din Sri Lanka a convocat o reuniune de criză a guvernului și i-a invitat și pe liderii partidelor politice neguvernamentale să participe. Anunțul lui referitor la demisie nu a fost suficient pentru a calma mânia manifestanţilor, care în cursul serii i-au asediat reşedinţa, în absenţa lui, şi au incendiat-o. Nu s-au înregistrat victime.
Aceste evenimente din Sri Lanka au avut loc în contextul în care în această țară a fost declanșată o criză în luna aprilie, când țara a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale de 51 de miliarde de dolari şi a început negocieri cu Fondul Monetar Internațional pentru a-i fi acordat un credit de salvare.
Între timp, inflația din această țară a depășit 50%, iar populația se confruntă cu lipsa de alimente, combustibili și energie. Din acest motiv, au fost declanșate protestele masive. În luna mai, în timpul manifestațiilor au murit nouă oameni și au fost răniți alți câteva sute.