12:17
Se mai majorează sau nu pensiile în acest an? Ce are de gând, de fapt, Ludovic Orban, în contextul austerității care bate la ușă.
Presat, pe de o parte, de liberalii din teritoriu să nu se atingă de bugetari și, pe de altă parte, de promisiunile de sprijinire a sectorului privat în vreme de criză, Ludovic Orban trebuie, totuși, să ia măsuri financiare drastice de austeritate, pentru a mai reduce din deficitul bugetar uriaș.
Peste un milion de bugetari sunt în șomaj tehnic, iar sute de mii de angajați din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă. Definitiv și irevocabil. Dar alegerile de la sfârșitul anului îl constrâng pe Orban să se gândească de două ori înainte să taie de la bugetari. Mulți lideri liberali din teritoriu suflă și-n iaurt când aud de măsuri de austeritate, mai ales că asocierea cu măsurile de austeritate luate de guvernul Boc nu e departe, în timp, iar, prin fuziunea cu PDL, de PNL nu a mai rămas decât numele. Temerea din teritoriu e îndreptățită: orice tăiere salarială, chiar și acum, în vreme de criză, poate să afecteze grav decizia la urne de la sfârșitul anului.
Orban încearcă să sprijine sectorul privat prin măsuri concrete, deja anunțate și prin buget deja alocat și, în egală măsură, să-și conserve electoratul în ciuda unor pachete de măsuri de austeritate pe care e de așteptat c-o să-l adopte chiar săptămâna asta, în încercarea disperată de a mai aduce ceva bani la buget.
Orban se așteaptă ca, prin măsura trimiterii în șomaj tehnic, prin rotație, a aproximativ 500.000 (dacă nu și mai mult) de bugetari, să mai facă rost de 1,2 – 1,5 miliarde de lei. Practic, fiecare angajat la stat va sta în șomaj tehnic două săptămâni pe lună. Măsura șomajului tehnic nu-i va afecta pe magistrați, militari, polițiști, cadre medicale și profesori și e gândită să dureze până la 1 iunie. În total, 700.000 de bugetari sunt exceptați de la aceste măsuri.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Nu se poate estima exact câți bugetari vor fi trimiși în șomaj tehnic, pentru că nici măcar ministrul Muncii nu știe câți angajați lucrează la stat.
”N-am ştiut niciodată câţi angajaţi sunt în sectorul public. Nu există o centralizare la nivelul ţării cu privire la toţi angajaţii din toate primăriile, toţi angajaţii din toate consiliile judeţene, toate prefecturile, toate companiile”, a spus, săptămâna trecută, Violeta Alexandru, ministrul Muncii.
Tuturor le e frică să se atingă de lefurile bugetarilor, mai ales că sondajele PNL arată clar că 60% dintre cei intervievați sunt împotrivă.
Deși, la începutul guvernării, PNL se lăuda că a dat afară o parte consistență de angajați veniți pe pile și relații, trebuie spus că, în primele trei luni de guvernare PNL, numărul angajaților la stat a crescut cu 5.300, iar angajările s-au făcut fix acolo unde se lăudau c-au tăiat: secretari de stat, consilieri, șefi de cabinet, etc…. Potrivit profit.ro, 1.512 posturi noi au fost ocupate suplimentar în primării.
O altă măsură deloc bine-primită ar fi să se mai taie din salariile demnitarilor. Dacă bugetarul simplu e sacrificat pe altarul crizei, demnitarul nu va avea aceeași soartă, deși, ca să le mai închidă gura celor care crâcnesc, surse au spus pentru adevărul.ro că se vorbește despre o tăiere cu 25% a salariilor acestora. Măsura s-ar vrea să fie luată, vezi, Doamne, în semn de solidaritate cu poporul, dar nu se știe clar dacă 25% e procentul sau mai puțin, pentru că nemulțumiți există și-ncă mulți.
Asta se întâmplă în condițiile în care demnitarii bulgari au renunțat de bună-voie la propriile salarii, pentru o perioadă nelimitată de timp. „Și în rândul parlamentarilor au fost vociferări„, au dezvăluit aceste surse pentru adevărul.ro. Dacă demnitarii bulgari, mai săraci decât ai noștri, și-au donat de bună-voie salariile, aici propunerea lui Marcel Ciolacu ca aceștia să renunțe la jumătate pe timpul pandemiei s-a izbit de un perete de revoltați social-democrați. Cel mai vocal a fost Adrian Solomon, deputat PSD de Vaslui, care s-a plâns că el nu are afaceri ca alți deputați și că singura lui sursă de venit este salariul.
Despre tăierea pensiilor nesimțite (a se citi ale magistraților) nimeni nu suflă o vorbă. Orban nu vrea sub nicio o formă să-și urce-n cap magistrații și insistă ca acestea să fie eliminate prin procedură parlamentară, pentru că ia mai mult timp. Cum, însă, Parlamentul lucrează de la distanță, o asemenea procedură e imposibilă. Mai ales că urmează vacanța de Paști și apoi vacanța parlamentară. Oricum, legea ar sta multe luni de zile în birourile Curții Supreme, apoi ar fi, cu chiu – cu vai, contestată la CCR, care oricum, nu lucrează din cauză de pandemie. Așa se face că e imposibil ca pensiile speciale să fie eliminate prin lege.
Dacă s-ar da Ordonanță de Lege, aceasta ar intra în vigoare imediat.
Creșterea cu 40% a pensiilor, lăsată cu limbă de moarte de PSD și promisă pentru 1 septembrie e absolut imposibilă în condițiile crizei pandemice. Premierul insistă ca indexarea să fie măcar făcută cu 15%. Nu de alta, dar la sfârșitul anului sunt alegeri. Orban mizează pe reluarea economiei ca să mai facă rost de niște bani și pe faptul că România nu trebuie să se încadreze pe deficitul de 3% impus de Comisia Europeană. În contextul uriașului deficit de la buget, e lesne de înțeles că de creșterea alocațiilor pentru copii și pentru persoanele cu handicap nici nu poate fi vorba.
