Uniunea Europeană renunță la măsuri de eliminare a pesticidelor pe fondul crizei alimentare: „Nu are nici o treabă cu calitatea produselor”

Programele gândite pentru protejarea mediului incluse în Farm to Fork pot fi abandonate în contextul preconizării unei crize alimentare la nivelul Uniunii Europene. În aceste zile se discută renunțarea măsurilor prin care cantitatea de pesticide folosită în agricultură trebuia redusă semnificativ în următoarea perioadă. Conflictul din Ucraina a dus la scumpiri semnificative pe piața agricolă ceea ce a creat îngrijorări privind o criză alimentară.

Fermierii români se opuneau oricum unor astfel de măsuri

În cazul introducerii unor astfel de măsuri de către Comisia Europeană, producția ar scădea în România cu aproape 50%. Fermierii români nu sunt pregătiți deocamdată pentru a implementa astfel de programe. Reforma a fost gândită din start cu riscul scăderii producției dar avea în considerare efectele negative pe care pesticidele sau alte substanțe le aveau asupra mediului. În contextul actual însă se discută amânarea măsurilor.

„Erau niște programe care îi încurcau pe fermieri, nu toți sunt pregătiți pentru o astfel de legislație. Am tot ridicat problema că nu suntem de acord. Dacă se renunță la pesticide și la insecticide, pentru tratarea semințelor, atunci va scădea producția aproape la jumătate. Pentru că nu poți, deja venim la ce era agricultura până în 1995-1996, când deja au început fermierii să avanseze. Ne întorceam înapoi la ce voia Uniunea Europeană.

Era vorba de mediu aici, de calitatea lor nu știu, pentru că nu are nici o treabă cu calitatea produselor, nu afectează pesticidele produsele. Producția va scădea cu 40-50% dacă noi nu vom mai folosi pesticide.

Mai veniseră cu o idee ca fermierii să aibă liceul și să facă cursuri pentru a folosi pesticidele, nu știu câți fermieri, în România, au mai mult de 10 sau 8 clase. Dar vor să facă agricultură, și poate fac agricultură exact ca un agronom. Nu ar trebui să îl îngrădim doar pentru că vrea Uniunea Europeană.” a declarat în exclusivitate pentru impact.ro Valentin Popa, vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor.

O altă cerință legată de protejarea mediului greu de aplicat în România este păstrarea unei suprafețe de 4% din terenul arabil necultivat. Ministrul Agriculturii spune că a cerut Comisiei Europene să renunțe și la această măsură.

„Să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil”, a afirmat Adrian Chesnoiu.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

„Deja prețurile au lua-o razna, rapița se duce undeva la 1000 de euro tona”

Producția este în moment afectată puternic de scumpirea îngrășămintelor iar costurile se reflectă în prețuri. Singura modalitate pentru a regla piața ar fi ca autoritățile statului să compenseze parte din cheltuielile fermierilor cu îngrășămintele. Fermierii mai spun că din cauza secetei oricum producția urma să fie în 2022 mult mai mică decât anul trecut.

„Era normal să se scumpească, pentru că deja prețurile au lua-o razna, rapița se duce undeva la 1000 de euro tona. Ministrul trebuie să obțină sprijin pentru îngrășăminte pe hectar pentru fermieri. Din câte am înțeles a fost la Bruxelles, acum o să vedem ce informații ne mai dă.” a  mai spus Valentin Popa.