Marcel Boloș, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a făcut recent un anunț important, dezvăluind de când vor putea utiliza românii buletinul electronic. În prezent, noul format de document se emite, printr-un proiect pilot, doar în județul Cluj, însă până la finalul acestui an, toți românii interesați vor putea solicita eliberarea acestuia.
Prevederile Regulamentului E 2019/1157 arată că, începând din anul 2031, toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi obligate să folosească buletinele în format electronic. În prezent, în România, noul format de carte de identitate se emite, printr-un proiect pilot, doar în județul Cluj, doar de cei cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.
Marți, Marcel Boloș, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a dezvăluit termenul limită de implementare în România a buletinului electronic: trimestrul patru al anului 2024, moment până la care ar trebui să fie puse la punct toate detaliile tehnice pentru ca noua formă a buletinului să poată fi folosită de cetățeni fără probleme.
Buletinul electronic va putea fi folosit atât în interacțiunile cu autoritățile sau instituțiile din țara noastră, cât și cu cele din străinătate, inclusiv pentru călătoriile în spațiul UE. Trebuie precizat că românii vor putea opta pentru forma clasică a cărții de identitate și după ce emiterea noului buletin se va face la nivel național, însă vechiul format nu va fi acceptat pentru deplasările în cadrul spațiului comunitar, aceștia având nevoie de pașaport.
Potrivit HG nr. 195/2021, autoritățile au stabilit forma și conținutul buletinului electronic: formatul cărților de identitate electronice va fi ID-1, având dimensiunile de 85,60 mm x 53,98 mm, iar acestea vor fi tipărite pe ambele părți.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Noul document va conține și un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de MAI și va fi echivalentul legal al semnăturii de mână, așa cum s-a stabilit în Legea nr. 162/2020.

La începutul lunii februarie, Marcel Boloș declara că ministerul să se va concentra în continuare pe infrastructura specifică digitalizării, acesta fiind proiectul cel mai complex, „cloud-ul guvernamental”.
„Continuând pe linia digitalizării, rostul cloud-ului guvernamental este acela de a asigura digitalizarea serviciilor publice. (…) Odată cu realizarea acestui cloud şi al interoperaţionalizării bazelor de date, trebuie să fim în situaţia în care certificatele digitale pot fi listate electronic de către beneficiarii serviciilor publice”, a declarat Marcel Boloș.
Ministrul Digitalizării a explicat că instituţiile vor fi cele care vor introduce bazele de date în acest program, cloud-ul guvernamental.
„Instituţiile publice vor introduce bazele de date în Cloud-ul Guvernamental, apoi va fi posibil ca să aibă acest beneficiu. Şi aume, tot ce are legătură cu serviciile populaţiei, să fie listat în format digital”, a declarat Boloş care a explicat că practic 30 de instituţii care prestează servicii publice vor avea baze de date digitale.
Boloş a mai precizat că pentru implementarea cloud-ului guvernamental este în joc este fotoliul său de ministru.