08:30
În caz de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naţionale va chema la arme o categorie de români care are obligația să se prezinte la unitățile militare. Cei care refuză să o facă riscă să primească sancțiuni severe. Unele persoane scapă de serviciul militar, dacă îndeplinesc câteva condiții.
Mai exact, la decretarea stării de război, mobilizare sau asediu, vor fi chemați toți rezerviştii care au între 18 și 55 de ani. Dacă situația o va impune, Ministerul Apărării Naționale îi va chema la arme în primul rând pe militarii rezerviști voluntari care dețin contracte cu MApN. În prezent, ei primesc cel puțin 540 de lei pe lună, adică 30% din soldă, chiar dacă stau acasă.
Dacă vor fi chemați, aceștia vor trebui să se prezinte imediat la unitățile militare de care aparțin. Însă, există doar câteva mii de astfel de militari. Prin urmare, Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000 de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar obligatoriu înainte de suspendarea lui şi au un livret militar. Ei au cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
În plus, serviciul militar va redeveni obligatoriu pentru cei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Acesta a fost suspendat la data de 1 ianuarie 2007. Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a avut loc în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie a aceluiași an.
Legea referitoare la pregătirea populaţiei pentru apărare arată că sunt încorporabili bărbații cu cetățenie română care au vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar. Încorporarea se poate face și mai devreme, la cerere, la cel puţin 18 ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Câteva categorii de persoane ar scăpa de serviciul militar. Este vorba despre cei inapți conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat ce aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi de călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani.
De asemenea, nu ar face serviciu militar condamnații la închisoare, pe timpul executării pedepsei, cei arestați preventiv sau trimiși în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi românii care au persoane în întreţinere, cu respectarea unor condiții.
Printre alții, ar scăpa de armată românii ale căror soții sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate; cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat și cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Românii care din motive religioase sau de conştiinţă refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. Ei pot refuza să poarte armă.
În cazul în care militarii ar refuza să se prezinte la chemarea Ministerului Apărării în caz de război, mobilizare sau asediu, aceștia ar putea fi sancționați cu închisoare de la 2 la 7 ani. Riscă aceleași pedepse și cei care încearcă să se sustragă de la serviciul militar prin diferite mijloace ilegale.
„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, arată articolul 432 din Codul Penal.
Românii care refuză încorporarea în Armată atunci când România nu se află în stare de război sau asediu primesc pedepse mai blânde. Mai exact, amenzi cuprinse între 500 şi 8.000 de lei.
