Vladimir Putin, pus la colţ de către americani. Ce i-au impus aceștia președintelui Federației Ruse și ce face el, citiți în articolul de mai jos.
Vladimir Putin a fost pus la colţ de către americani după ce s-a aflat că Rusia încă are forțe militare dispuse în apropiere de granița cu Ucraina. Inițial, Vladimir Putin anunțase că își retrage trupele.
Americanii îi cer președintelui Rusiei să nu mai fie agresiv față de Ucraina, în contextul în care armata rusă continuâ să fie desfăşurată în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida anunțării unei recente retrageri, potrivit Agerpres.

„Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el, promiţând să conlucreze cu Ucraina pentru ca „să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.
La rândul lui, Volodymyr Zelenski a denunţat retragerea „prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după mai multe săptămâni de tensiuni apărute în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană, precum şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în anul 2014.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Această demonstraţie de forţă a Rusiei a alimentat temeri la Kiev şi în Occident. Temeri privind un posibil atac sau chiar o invazie rusă, cu atât mai mult că această desfăşurare masivă a fost însoţită de o escaladare a violenţelor în conflictul cu separatiştii proruşi. Astfel, din 2014 şi până acum războiul acestora cu armata ucraineană în estul Ucrainei s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
„Considerăm că reducerea (trupelor ruse) este prea lentă, de aceea este posibil ca ameninţarea să existe în continuare”, a spus Volodymyr Zelenski.
Cu toate acestea, Volodymyr Zelenski a salutat o împuținare a atacurilor din partea trăgătorilor de elită separatişti pe linia frontului.
Crezută de mulţi o susţinătoare militară şi financiară a separatiştilor proruși, Rusia a anunțat că mişcările trupelor sale „nu ameninţă pe nimeni” şi că este un răspuns la „operaţiunile agresive” ale NATO în Europa de Est.
De asemenea, Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Ucraina, însă nu au dat curs solicitării Kievului de a accelera aderarea sa la Alianţa Nord-Atlantică, o linie roşie pentru Moscova.
În plus, conform Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi NATO să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar SUA să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO în timpul summitului din iunie.