91 de ani de la tragedia petrecută în biserica de la Costești. A ars în noaptea de Înviere iar peste 100 de oameni au decedat

91 de ani de la tragedia petrecută în biserica de la Costești. Pe 18 aprilie s-au împlinit 91 de ani de la cea mai mare tragedie petrecută într-o biserică din România. 116 suflete au pierit după ce biserica de lemn, din orașul argeșean Costești, în care participau la Denia din Vinerea Mare, a luat foc.

91 de ani de la tragedia petrecută în biserica de la Costești

90 dintre cei care au ars de vii erau copii de școală generală. Vestea a tulburat-o atât de tare pe Regina Maria încât toate victimele au avut parte de funeralii regale. La slujbă au participat și Regele Mihai, pe atunci în vârstă de 9 ani. Deși a trecut atâta amar de timp, oamenii vorbesc și acum, înfiorați, de nenorocirea din Vinerea Mare. Niciodată nu vor putea uita cum 90 de copii, împreună cu învățătorul lor, au pierit în flăcările care parcă s-au ridicat până la cer. Cei mai mulți cred că asupra localității lor, Costești, s-ar fi abătut un blestem. La procesiunea moștelor Sfintei Filotea, care avusese loc cu an înainte, în 1929, un hoț ar fi furta o slabă de aur, lăsată de un credincios.

Vorbea lumea că nu fost găsit în arhive, că cineva din Costești ar fi furat din sicriul cu moaștele sfintei, o salbă de aur. Prin prezența sa la Costești, Regina a vrut nu numai să-i înobileze pe martiri, ci și să aducă prinosul care să înlocuiască furtul. Repet, arhivele de azi nu confirmă acel furt, dar asta nu înseamnă că nu s-a întâmplat. Arhiepiscopia e posibil să nu fi făcut plângere, așteptând o pedeapsă divină. Totuși, copiii aceștia erau nevinovați. Tragedia acesta va rămâne în memoria noastră și avem datoria ca, în preajma sfintelor Paști, atunci când se serbează Prohodu , să ne aducem omagiul acestor martiri ai credinței, a spus Ștefan Dumitrache, istoric, directorul Muzeului din Curtea de Argeș.

”Un sat înreg îndoliat. Scene de tragedie”, au titrat ziarele la vremea aceea. Se petrecuse o tragedie de nedescris, în comunitatea micuță din sudul județului Argeș. Din bisericuța de lemn, de numai 48 de metri pătrați, nu a mai rămas nimic. Locul unde era amplasată a fost păstrat, împrejmuit, iar o piatră funerară uriașă îi amintește pe toți cei înghițiți de flăcări. Inclusiv pe un soldat de roșiori, care nici până azi nu a fost identificat. Flori proaspete sunt mereu aduse de urmași sau pur și simplu, de necunoscuți. În mod simbolic, toaca este amplastă tot aici, preotul chemând oamenii la slujbă tocmai în ideea de a nu uita nicodată. O piatră din fosta temelie este chiar la intrare, iar o parte din crucile copiilor care au pierit au rezistat până azi.

„Tragedia a fost mare, tot tineretul a ars în biserică”

Familia Vasilescu a pierdut atunci 5 copii, iar familia Ionescu, 4. Profund impresionată de drama trăită de acești oameni, Regina Maria a decretat 3 zile de doliu național, tragedia ajungând și în presa străină. În urmă cu 18 ani, enoriașii au reușit să ridice o biserică nouă, cu hramul Sfintei Mucenițe Filotea. Ioan Ene, preotul paroh al acestei biserici, se cutremură și acum când vorbește de cea mai mare tragedie modernă din România.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Niciunul dintre cei arși nu au fost duși acasă. Doar învățătorul Ilie care stătea peste drum a fost dus trei ore. Toți au fost puși pe iarbă, și apoi înmormântați.

Ultimii nouă supraviețuitori ai tragediei din 1930 s-au stins toți în 2013. Singura care are și acum amintirile vii este nora învățătorului Ștefan Ilie, Gherghina, ajunsă la venerabila vârstă de 90 de ani.

În acea seară, socrul meu s-a supărat pe copiii lui și a plecat la biserică fără ei, doar cu copiii din sat. La un moment dat s-au văzut flăcări, toată lumea a început să țipe. Tragedia a fost mare, tot tineretul a ars în biserică. Biserica era din lemn, ferestrele aveau gratii, nu au putut face nimic.

Tragedia care a lovit România în 1930 a schimbat multe dintre regulile bisericești. Ușile au fost făcute ca să se deschidă în exterior, gratiile de la geamuri au fost desființate, iar o parte dintre slujbe au fost mutate afară. I.P.S. Calinic crede că, dacă preotul nu ar fi permis să intre atâția oameni într-un spațiu atât de mic, nu s-ar fi întâmplat nimic.

Posibilitate de evacuare nu a fost. Preotul a vrut să facă slujba în biserica de roșu, care nu era sfințită, iar cererea i-a fost refuzată.

După tragedie, Costeștiul a mai fost lovit și de alte nenorociri. Mai mulți părinți îndurerați și-au pus capăt zilelor și, vreme de 5 ani, aici nu s-au mai făcut nunți. Acum, în a doua zi de Paști, în fiecare an, preotul paroh face o slujbă de pomenire a celor 116 oameni arși.