Crucea de pe Caraiman. Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, aşa cum a fost desemnată de ”Guinness World Records”, Crucea de pe Muntele Caraiman, este resfinţită azi, chiar de sărbătoarea Sf. Andrei, patronul spiritual al României, slujba având loc la o temperatură de -10 grade Celsius.
De forma unei cruci latine, cu o înălţime de 39,3 metri, Crucea de pe Caraiman sau Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial a fost construită între 1924 şi 1928. Ea a fost ridicată pe un vârf muntos de 2.291 de metri. Monumentul a fost dedicat celor peste 30.000 de soldaţi români care au murit în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial (1914-1918).
A fost construită din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial
Potrivit tradiţiei, Crucea de pe Caraiman ar fi fost realizată în urma unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria, la scurt timp după încheierea ororilor războiului. Regina, se spune, ar fi visat Munţii Bucegi „stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis, Suveranul ar fi decis ridicarea monumentului de pe Caraiman. Legenda a circulat și în perioada comunistă, dar și după, asta şi fiindcă Regina Maria a fost un simbol al rezistenţei românilor în prima mare conflagraţie mondială, aproape la fel de mare ca şi Regele Ferdinand şi întregul său stat-major. Dar într-un articol apărut în Ziarul „Tricolorul”, din Bușteni, nr. 21 din 1 ianuarie 1922, se precizează că inițiativa ar fi aparținut comunității locale. Nu există nici imagini și nici știri de presă în acest sens.
Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman. Ea face mențiuni despre participarea la dezvelirea altor monumente, așa cum e şi cazul celui de-al doilea monument din Buşteni dedicat victimelor din Marele Război, cel intitulat Ultima grenadă de la Buşteni, inaugurat la 9 septembrie 1928. Ceea ce se ştie e că structura metalică a fost construită din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Comuniștii au cerut secționarea brațelor laterale
Comuniştii nu erau de acord cu Crucea de pe Caraiman. Se crede că vrut să-i secţioneze braţele. Neglijată aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, ameninţată chiar cu dispariţia sau cu distrugerea, fiindcă au existat voci care au cerut secţionarea braţelor laterale ale monumentului şi montarea unei stele roşii în vârful coloanei metalice, Crucea de pe Caraiman a revenit în atenţia public în ultimele decenii.
De Sf. Andrei are loc un ceremonial militar și religios
Întrucât autorităţile locale nu au găsit surse pentru refacerea monumentului, rolul i-a revenit Armatei Române, despre care există indicii că ar fi participat cu unităţi de vânători de munte la ridicarea ei, acum aproape un secol. Ca atare, Ministerul Apărării Naționale a restaurat Crucea de pe Caraiman, iar azi, 30 noiembrie, în sărbătoarea Sfântului Andrei, patronul spiritual al României, are loc un ceremonial militar și religios de resfințire a acesteia.
Slujba va fi oficiată, chiar la picioarele Crucii de pe Caraiman, de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, împreună cu părintele arhimandrit David Petrovici, starețul Mănăstirii Caraiman. Onorurile militare vor fi asigurate de diverse unităţi de vânători de munte ale Armatei României, care vor purta şi cu această ocazie steagurile de luptă cu care înaintaşii lor au participat în diverse bătălii.
