SPECIAL

427 de ani de la Bătălia de la Călugăreni, în care oastea românească ține piept unei armate de 10 ori mai mare

Daniela Alexandru 23.08.2022, 14:30
427 de ani de la Bătălia de la Călugăreni, în care oastea românească ține piept unei armate de 10 ori mai mare

Pe 23 august 1595 avea loc una dintre cele mai cunoscute bătălii din istoria românilor. O bătălie în care oștenii români, mai puțini la număr, au reușit să țină piept unei armate otomane de zece ori mai mare, după cum spune Nicolae Bălcescu „Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”.

Bătălia de la Călugăreni, în care s-au înfruntat armatele conduse de Mihai Viteazul și Sinan Pașa, avea scopul de a opri înaintarea otomanilor, care doreau să cu cucerească Bucureștiul și Târgoviștea, pentru că turcii doreau transformarea Țării Românești în pașalâc. Planul domnitorului Mihai Viteazul nu a reușit atunci și turcii au ocupat o parte din teritoriu. Abia în bătălia de la Giurgiu, câteva luni mai târziu, domnitorul muntean reușește să îi alunge pe otomani.

Bătălia de la Călugăreni s-a desfășurat în trei faze

Totuși, bătălia de la Călugăreni rămâne una emblematică pentru inteligența și istețimea românilor. Mihai Viteazul alege terenul din zona de sud a țării pentru atributele sale: împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. Toate aceste caracteristici au făcut ca superioritatea numerică a turcilor să nu conteze prea mult.

La Călugăreni Mihai ai gândit o strategie de atac în trei faze, pentru că având puțini oameni nu îi putea trimite în luptă pe toți odată. Ultima fază a fost cea care i-a prins pe otomani ca într-un clește, Mihai Viteazul trimițând în luptă soldați odihniți, iar această fază s-a materializat printr-o ofensivă puternică a românilor.

Când s-au văzut atacați din toate părțile otomanii au dat bir cu fugiții, iar valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe maree vizir care a fost aruncat în mlaștină. Turcii au avut noroc cu apariția forțelor lui Hassan Pașa, însă atacul furibund al românilor l-a pus pe fugă și pe Hassan Pașa.

În ciuda victoriei, Mihai Viteazul se vede nevoit să se retragă în munți pentru a aștepta ajutoare, astfel încât Sinan Pașa înaintează spre București și apoi spre Târgoviște. Abia când Mihai Viteazul primește ajutor din partea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, reușește să-i alunge pe turci.

Urmăriți Impact.ro și pe