300.000 de oameni au rămas fără locuințe, în urma exploziilor uriașe din Beirut. Ce măsuri de urgență a anunțat guvernul libanez

06 08. 2020, 10:02

Capitala Libanului a fost zguduită puternic marți de două explozii puternice, în zona portuară a orașului, acolo unde au luat foc peste 2.700 de tone de nitrat de amoniu. Jumătate de oraș a fost practic distrus în urma deflagrațiilor, iar peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe.

Efectele devastatoare ale exploziilor din Beirut

Guvernul Beirut a anunțat că bilanțul provizoriu al deceselor se ridică la 135 de persoane, în timp ce alte peste 4.000 de libanezi au fost răniți în urma exploziilor. Marwan Abboud, guvernatorul din Beirut a anunțat că aproximativ jumătate din oraș a fost deteriorat de explozie, iar numărul victimelor se așteptă să fie mai mare, dat fiind faptul că multe persoane se află încă sub dărâmături.

Foto: Facebook/Judy Ann Santos-Agoncillo Fans

Și numărul deceselor se așteaptă să crească, a spus şeful Crucii Roşii libaneze, George Kettaneh, potrivit The Telegraph.

Mai mult, 85% din stocurile de cereale din Liban care se bazează pe import au fost distruse. Acest lucru ar sugera faptul că țara va mai avea cantitate suficientă de cereale doar pentru o lună.

Guvernul libanez a anunțat că îi va plasa pe toți responsabilii portului din Beirut în arest la domiciliu, în timp ce ancheta va continua.

„Este inadmisibil ca o încărcătură de nitrat de amoniu, estimată la 2.750 tone, să fie prezentă de şase ani într-un depozit fără măsuri de precauţie (…)

Ceea ce s-a întâmplat nu va trece fără ca responsabilii să dea socoteală. Responsabilii acestei catastrofe vor plăti”, a declarat premierul libanez Hassan Diab, în faţa Consiliului Suprem de Apărare reunit în şedinţă de urgenţă, potrivit Digi24.

Cele două explozii care au avut loc în această săptămână le amintește multor de războiul civil din Liban din perioada 1975-1990, care aproape că a sfâșiat națiunea. Libanezii de rând rămân constant fără locuri de muncă și îi acuză politicienii că au permis ca fenomene precum courpția și inechitatea să-și facă loc vreme de mai multe decenii.