20 de măsuri pentru transportul din România până în 2030: Se cere „introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon”

Luna trecută Comisia Europeană a propus noi obiective privind emisiile de CO2, pentru vehiculele grele noi, începând cu 2030. Sunt măsuri pe care și România va trebui să le ia și care vor avea un impact puternic asupra transportului comercial, mai ales la noi în țară unde cel feroviar sau maritim sunt de asemenea deficitare din punct de vedere al infrastructurii. Comisia propune introducerea treptată a unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 pentru aproape toate vehiculele grele noi cu emisii certificate de CO2, prima etapă fiind reduceri ale emisiilor cu 45 % față de nivelul din 2019 începând cu 2030. Măsuri vor trebui luate și la nivelul traficului din orașe de la piste de biciclete până la încurajarea mașinilor de transport comercial cu gabarit mai mic.

Cum va arăta Viitorul Transportului în România?

În contextul european al tendințelor de decarbonizare, există necesitatea de a stabili un cuprinzător plan durabil pentru trecerea la verde a sectorului transporturilor, adaptat la specificul fiecărui mod de transport, anunță Asociația Energia Inteligentă. Confederația Patronală Concordia a realizat, cu ajutorul Deloitte, Studiul privind Viitorul Transportului, care reprezintă o primă foaie de parcurs pentru a ne atinge țintele, în contextul tendințelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și al obiectivelor pachetului Fit for 55.

Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”) și unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).

Iată cele mai importante propuneri:

• Utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată. Măsurarea doar la țeava de eșapament (de la rezervor la roată) denaturează acțiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial;
• Generarea unui cadru de reglementare dedicat H2 pentru utilizarea în transporturi – producție verde, depozitare, transport, distribuție, consum;
• Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, pornind de la centrele de producție și construind infrastructura de alimentare în jurul acestora, în scopul accesului facil al publicului la alimentarea cu hidrogen;
• Implementarea unui cadru legal pentru tratamentul fiscal aplicat combustibililor alternativi; introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) și biocarburanți (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniți din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare;
• Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galați și portul Constanța pentru distribuție: unități de stocare și capacitate de „buncaraj” de GNL pentru ambarcațiunile maritime și cele care circulă pe căile navigabile interne; furnizarea de GNL pentru transportul rutier și industrii;
• Stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC și GNL prin grant-uri & subvenții;
• Stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenționează să dezvolte tehnologii și facilități pentru producerea de biocombustibili (și biometan) din deșeuri și materii prime nealimentare și nefurajere; biometanul poate fi folosit drept înlocuitor direct al GNC/GNL fără modificări tehnice, având astfel un potențial ridicat de reducere a emisiilor;
• Înființarea unei Unități de Management a Proiectelor Inter-modale, reunind specialiști din transportul feroviar, rutier, maritim și aerian din direcțiile de specialitate din cadrul ministerelor, precum și specialiști în domeniul logisticii și transportului inter-modal. Rolul Unității va fi de a iniția, dezvolta, monitoriza și gestiona implementarea strategiei privind transporturile inter-modale;

Cu ce ar trebui să contribuie statul la aceste schimbări?

O mare responsabilitate o are și statul în luarea acestor măsuri dincolo de impunerea unor restricții și adaptarea legislației până în 2030. Încurajarea tuturor transportatorilor comerciali dar și a persoanelor fizice nu va fi ușor de realizat și subvențiile sau ajutoarele de stat ar trebui să compenseze parte din cheltuielile acestora pentru schimbarea mașinilor cu unele mai prietenoase cu mediul.

• Acordarea de „ajutoare de stat” pe bază de subvenții către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate și de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenței de costuri dintre transportul rutier și cel inter-modal (realizat în sistemul RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat;
• Investiții în dezvoltarea de centre inter-modale în imediata apropiere a parcurilor logistice și a platformelor industriale (existente sau potențiale): Timișoara, Oradea, Craiova, Sibiu, Brașov, București, Cluj Napoca, Galați, Iași, Bacău, Suceava, Târgu Mureș;
• Extinderea vânzării de vehicule PHEV după 2035, având în vedere nivelurile scăzute ale emisiilor și tehnologiile de înaltă performanță î dezvoltare pentru acest tip de vehicule. Luând în considerare starea actuală și viteza pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru adoptarea EV, vehiculele PHEV ar putea fi o soluție esențială în asigurarea gradului necesar de mobilitate cu emisii scăzute;
• Considerarea vehiculelor „mild Hybrid” (mHEV), de asemea, drept o pârghie pentru reducerea emisiilor (tehnologie de tranziție), astfel fiind acordate stimulente și beneficii similare celor pentru vehiculele „full Hybrid”
• Bonus de greutate pentru vehiculele comerciale ușoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B; Camioane >18t cu soluții de tracțiune alternative (EV/Gaz/H2/Hibrid) pot primi un bonus de max. 1 tonă pentru GWV total, dacă este aprobat din punct de vedere tehnic de către OEM pentru a compensa parțial pierderea de sarcină utilă pentru soluții de propulsie alternative mai grele;
• Restricționarea înmatriculărilor de noi vehicule convenționale, cu combustie internă, începând cu anul 2030;
  Implementarea rovinietei pe bază de distanță pentru vehiculele grele de marfă – pe baza principiului „poluatorul plătește” și a altor principii de impozitare pentru protecția mediului, este necesar ca sistemul actual de roviniete pentru transportul rutier de marfă să treacă de la un sistem bazat pe durată la un sistem bazat pe distanță. Veniturile suplimentare generate vor fi folosite pentru noi investiții în transportul sustenabil;
• Stimularea parcului auto din România către cele mai recente standarde UE de emisii și către vehicule electrice sau cu propulsie GNC/GNL; restricționarea înmatriculărilor de vehicule noi Implementarea zonelor cu emisii reduse și restricționarea accesului vehiculelor Euro 3, Euro 4; evaluarea fezabilității implementării zonelor cu emisii zero care să favorizeze vehiculele BEV și PHEV;
• Instruire privind conducerea ecologică și monitorizarea abilităților aferente ar trebui stimulate și ar trebui să devină cerințe legale;
• Implementarea restricțiilor urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele și autocarele în detrimentul autoturismelor;
  Creșterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi și/sau „car sharing” care utilizează combustibili alternativi și asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare;
• Implementarea unui proces național comun de achiziții (inter-municipale) pentru vehiculele utilizate în transportul public de persoane în vederea obținerii unor prețuri de achiziționare mai avantajoase pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi;
• Reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare și a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL); continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi; continuarea scutirilor de taxe pentru BEV;
• Subvenționarea achiziționării de vehicule compatibile cu combustibilii alternativi (inclusiv GNC / GNL);

De asemenea Ministerul Mediului ar trebui ca în următorii ani să extindă programele care îi ajută de români să își schimbe mașinile vechi. Încurajarea achiziționării de mașini electrice și asigurarea stațiilor de încărcare peste tot în țară.

• Extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziționarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto și casarea vehiculelor vechi/poluante;
  Impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV; stimulent suplimentar proporțional cu tranziția accelerată către BEV-uri (taxe reduse sau taxe zero la flota convertită complet în BEV în mai puțin de 5 ani);
• Scutirea stațiilor publice de încărcare de taxele de racordare și tarifele de întărire; taxe mai mici pentru încărcarea electrică;
• Scăderea / plafonarea taxelor pe biletele de autobuz și autocar; implementarea unor roviniete mai favorabile față de cele pentru autoturisme;
• Dezvoltarea unui parc de autobuze ecologice și elaborarea unor studii de evaluare a impactului asupra mediului, economic și social în vederea utilizării autobuzelor pe bază de H2; asistarea autorităților locale cu fonduri în vederea achiziționării de autobuze ecologice (gradual până în 2030). În primii ani, programul ar trebui să sprijine și achiziționarea de vehicule GNC și EURO-6 iar, ulterior, se va concentra pe EV;
• Creșterea pragului financiar pentru achiziții directe de BEV pentru a oferi mai multă flexibilitate organismelor publice;
• Grant-uri guvernamentale pentru autorități locale / posibil entități private pentru construirea unor sisteme de tip park & ride;
• Dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete (>1000 km) (și spații de depozitare) în orașe și asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane;
• Accelerarea lucrărilor de modernizare pe Coridorul European Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București – Constanța – cel mai important proiect de infrastructură feroviară;
• Stimulente și subvenții pentru achiziționarea de automotoare și unități de tracțiune electrice și pe bază de H2; stimulente și subvenții pentru înlocuirea locomotivelor de manevră îmbătrânite cu locomotive cu baterii sau pile de combustie;
• Creșterea utilizării tracțiunii electrice în transportul feroviar prin investiții în electrificarea liniilor; în cazurile în care electrificarea nu este economic viabilă, este necesară utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de hidrogen;
• Implementarea conceptului de tren urban în marile orașe, în special legând orașul București cu zonele sale limitrofe;
• Stimularea cererii și ofertei locale de combustibili sustenabili și alternativi în activitatea ambarcațiunilor care circulă pe căile navigabile interne; creșterea procentului de combustibili alternativi (inclusiv GNL, GPL și hidrogen) în mix-ul total de combustibili
  Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigație și îmbunătățirea coridorului de pe Dunăre dintre România și Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil;
• Subvenționarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
• Sprijinirea achiziționării unor noi ambarcațiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
  Implementarea programului RefuelEU Aviation – stimularea ofertei și cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviație în vederea obținerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviație până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 și 75% până în 2050 – conform pachetului Fit For 55.