România a mai avut în ultimele decenii temperaturi extreme, ploi și vijelii în luna august, dar acum au o frecvență și o intensitate mai mari. Situația este urmarea schimbărilor climatice, spun specialiștii, care avertizează că în următorii 30 de ani s-ar putea ajunge la valuri de căldură pentru care organismul uman nu este pregătit.
Deși temperaturile din luna august a acestui an au depășit frecvent 40 de grade, nu au ajuns la recordul absolut din 1951, când termometrele au urcat până la 44,5 grade. La București, cea mai caldă lună august a fost în 2012, când temperatura a ajuns la 41,5 grade.
Luna august este cea mai caldă lună de vară, când temperaturile maxime depășesc frecvent peste 40 de grade Celsius, din cauza aerului tropical.
Temperatura maximă absolută a lunii august este de 44,5 grade şi s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din județul Brăila, în 10 august 1951. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan – Amara şi I.C. Frimu – s-a înregistrat temperatura maximă de 44 de grade, apropiată de cea absolută pe ţară, potrivit datelor de la Administrația Națională de Meteorologie.
Și în 2012, luna august a fost extrem de caldă, la 82 de staţii meteorologice depășindu-se atunci maxima absolută a lunii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În topul anilor cu cele mai calde luni august din 1961 sunt: 1992, 2010, 2012, 2015, 2017, 2018 și 2019.
Temperatura maximă absolută la Bucureşti a fost atinsă în 7 august 2012, atunci termometrele urcând până la 41,5 grade, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.
În aceeaşi zi, la Bucureşti-Afumați, temperatura maximă înregistrată a fost de 40,1 grade, fiind maxima absolută a lunii august pentru această stație.
Chiar pe 20 august, dar în anul 1945, la Bucureşti-Băneasa se înregistra maxima absolută la această stație, de 41,1 grade.
Temperatura minimă absolută a lunii august este de minus 7 grade Celsius, la Vârful Omu şi s-a înregistrat în 27 august 1936 şi 20 august 1949.
Și la Miercurea Ciuc, minima absolută înregistrată în august a ajuns la minus 1,9 grade, în 27 august 1980.
Temperatura minimă absolută la Bucureşti este de 5,2 grade, fiind înregistrată în 30 august 1981, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În acelaşi an, pe 29 august, s-a înregistrat şi minima absolută la Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, respectiv 6,6 grade şi 5,5 grade.
În anul 1981 au fost cele mai multe temperaturi minime absolute la 66 de staţii meteorologice, mai ales în perioada 29 – 31 august, majoritatea fiind sub 7 grade.
Şi în anul 1980 s-au înregistrat temperaturi minime absolute la 34 de staţii meteorologice, în zilele de 25, 26 şi 27 august, toate valorile fiind sub 7,5 grade.
În topul anilor cu cele mai reci luni august din 1961 sunt: 1965, 1968, 1976, 1978, 1984 și 1987.
Temperaturile maxime au crescut în ultimii ani, din cauza schimbărilor climatice, spun specialiștii. Studiile arată o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură.
Potrivit ultimului raport al grupului de experți creat de ONU pentru evaluarea efectelor produse de schimbările climatice (IPCC), valurile de căldură fac parte din noua realitate climatică, cu efect asupra ecosistemelor, biodiversități și bunăstării umane.
Din cauza schimbărilor climatice, ploile abundente care se produceau o dată la un deceniu au devenit cu 30% mai probabile, secetele vor aridiza suprafețele cultivate de patru ori în 10 ani, valurile de căldură care în trecut pârjoleau pământul o dată la 50 de ani vor lovi de 39 de ori în aceeași perioadă, avertizează experții IPCC.
Specialiștii spun că deja valurile de căldură, secetele prelungite și inundațiile severe depășesc limita de toleranță pentru anumite specii de plante și animale.
Pentru a se evita ”codul roșu pentru umanitate”, trebuie luate rapid măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
37% dintre decesele cauzate la nivel global de valurile de căldură se datorează schimbărilor climatice, potrivit unui studiu din 2021 realizat de o echipă internațională de cercetători, care a analizat date din peste 700 de orașe din 43 de țări, în perioada 1991–2018.
În cazul României, rezultatele studiului, în care au fost folosite date din opt orașe, au arată că 25,2% dintre decese cauzate de căldură în perioada 1994-2016 pot fi atribuite schimbărilor climatice.
În cei peste 20 de ani analizați, cele mai multe decese cauzate de căldură ca urmare a schimbărilor climatice antropice a fost în București, unde în medie s-au înregistrat 103. Urmează Timișoara, cu o medie anuală de 18 decese, Cluj-Napoca și Constanța, cu câte 12, Galați și Iași, cu 10, Brașov și Craiova, cu 9.
Persoanele vârstnice sunt și cele mai vulnerabile la valurile căldură. În condițiile în care populația Europei îmbătrânește în ritm accelerat, potrivit datelor Eurostat, scenariile arată că, dacă nu sunt luate măsuri, va crește numărul persoanelor cu risc de mortalitate la valurile de căldură.
Specialiștii atrag atenția și că efectele valurilor de căldură se resimt mai puternic în orașe, unde există și o concentrație mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Potrivit IPCC, concentrația de dioxid de carbon în atmosferă nu a mai fost atât de mare de cel puțin 2 milioane de ani.
În aceste condiții, analiza IPCC arată că, până în 2050, aproximativ jumătate din populația Europei va fi expusă unui stres termic ridicat și foarte ridicat în timpul verii. Valurile de căldură și stresul termic vor afecta în special orașele mari.
