Zi decisivă la Palatul Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis anunță numele premierului desemnat

Alexandru Ioanid 15.10.2019, 11:05
Zi decisivă la Palatul Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis anunță numele premierului desemnat

Este o zi decisivă la Palatul Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis e așteptat să anunțe numele premierului desemnat, cel care va trebui să-și facă echipa de miniștri și să meargă în Parlament pentru votul de încredere.

Președintele Klaus Iohannis e așteptat, marți, să anunțe numele premierului desemnat. După încă două runde de negocieri în format restrâns, care au avut loc luni și marți, șeful statului e așteptat să desemneze un premier.

Știm deja că președintele își dorește un Guvern format de PNL sau în jurul acestui partid. La negocierile în format restrâns de marți, șeful statului i-a chemat la negocieri pe Ludovic Orban (cotat cu cele mai mari șanse să fie desemnat premier), Dan Barna și Kelemen Hunor.

Partide ca USR, ALDE și UDMR au anunțat deja care sunt condițiile în care va susține un nou Guvern.

Klaus Iohannis anunță numele premierului desemnat

Noul Guvern va fi format de PNL sau în jurul acestui partid, anunța președintele Klaus Iohannis încă de vinerea trecută.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Cel mai probabil, desemnat să formeze noua echipă guvernamentală va fi Ludovic Orban, dar acesta are nevoie de sprijinul altor partide pentru a-și trece Guvernul de votul Parlamentului. În USR au existat voci care au cerut intrarea la guvernare alături de PNL.

Dar, în urma unei ședințe convocate luni seara, s-a luat decizia ca USR să nu intre la guvernare, dar să sprijine noul Guvern în anumite condiții. Liderul USR, Dan Barna, a mers la consultările cu Iohannis „cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate”.

  • Condițiile USR sunt clare, iar una dintre ele se referă la alegerea primarilor în două tururi.
  • Adoptarea legii privind alegerea primarilor în două tururi – esențială pentru legitimitatea aleșilor locali și recuperarea democrației la nivel local
  • Adoptarea inițiativei “Fără Penali în Funcții Publice” pentru care au semnat peste un milion de români
  • Desființarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori, dintre care mulți au comis noi fapte de violență
  • Consultarea Parlamentului asupra propunerii pentru poziția de comisar european ce revine României.

„Toate condițiile de mai sus trebuie îndeplinite înainte de votul de învestitură – de altfel, ele pot fi îndeplinite într-o singură zi de muncă la Parlament, pentru că toate aceste proiecte sunt blocate acum în Legislativ. La cele patru condiții se adaugă faptul că orice membru al guvernului trebuie să respecte criteriile de integritate USR”, mai spune USR.

Pe de altă parte, dacă liberalii vor să se asigure că Guvernul trece trebuie să împace pe toată lumea. Asta pentru că UDMR nu va susține Guvernul dacă primarii vor fi aleși în două tururi și nici nu vrea ca în echipa de miniștri să se regăsească Rareș Bogdan.

Ce se întâmplă după anunțarea premierului desemnat

Potrivit articolului 103 din Constituție, premierul desemnat va cere, în termen de 10 zile de când e anunțat, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

„Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

În cazul în care Guvernul nu primește votul de încredere în Parlament, președintele trebuie să desemneze un alt premier. 

Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile una de cealaltă, teoretic Legislativul poate fi dizolvat și sunt organizate alegeri anticipate.

Mai exact, potrivit articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici după respingerea a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Mai mult, potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României

Urmăriți Impact.ro și pe