Zăpadă de 6 metri pe Transfăgărășan, în prag de vară!

CNAIR a publicat astăzi imagini cu zăpada care a căzut pe Transfăgărășan. Stratul de zăpadă a ajuns la șase metri, iar echipaje de deszăpezire se luptă cu troienele de aici. Circulația rămâne închisă.

Circulația pe Transfăgărășan e închisă

Chiar dacă nu e nimic neobișnuit să ningă pe Transfăgărășan, imaginile sunt spectaculoase. Românii trebuie să știe că circulația va rămâne închisă, chiar dacă umblă vorba că restricțiile de circulație s-ar putea ridica de tot, pentru că CCR, deși a admis astăzi că starea de alertă este constituțională, cu condiția ca ea să nu îngrădească drepturile și libertățile cetățenilor.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar avea voie să-și părăsească localitățile de pe 15 mai, fără probleme, românii nu se vor putea duce pe Transfăgărășan, unde circulația va rămâne închisă din cauză că există riscul producerii de avalanșe și al căderii de bolovani.

Astfel, DN75C rămâne închis din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov notează că, în unele zone, zăpada ajunge și la 5 – 6 metri. Potrivit DRDP Brașov, circulația la cota 200 în Munții Făgăraș se va face doar cu telecabina, circulația fiind oprită din cauza riscului căderilor de pietre și a avalanșelor.

Construcția Transfăgărășanului a costat vieți de oameni

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 și 1974, ca răspuns al lui Nicolae Ceaușescu după invazia Cehoslovaciei de către Uniunea Sovietică. Ceaușescu voia să se asigure că există acces militar rapid peste munți, în cazul unei posibile invazii a Uniunii Sovietice. La acea vreme, România mai avea astfel de drumuri strategice în sudul Carpaților. Unele datau din perioada de dinaintea comuniștilor, altele fuseseră construite la începutul perioadei. Dar aceste drumuri, în cazul unei invazii a URSS, ar fi fost ușor de blocat și de atacat. Astfel că Ceaușescu a ordonat construirea Transfăgărășanului, drum care leagă sudul României de nordul ei.

A fost construit cu forțe militare și a costat vieți omenești și bani. Munca se făcea la 2.000 de metri altitudine. S-au folosit 6.600 de tone de dinamită, care a fost manipulată de personal tânăr, necalificat. Mulți muncitori au murit. Potrivit documentelor oficiale, ar fi 40, dar cei care au lucrat acolo estimează că numărul vieților pierdute ar fi fost de ordinul sutelor.