Viteza topirii gheţarilor a crescut cu 65%. Oamenii de ştiinţă, extrem de îngrijoraţi pentru viitorul Pământului

Ana Anitoiu / 25.01.2021, 16:07
Viteza topirii gheţarilor a crescut cu 65%. Oamenii de ştiinţă, extrem de îngrijoraţi pentru viitorul Pământului

Viteza topirii gheţarilor a crescut cu 65%, în ultimii aproximativ 20 de ani ce au fost studiați, în aproape toate zonele Pământului. Dacă s-ar strânge toată gheața pierdută, aceasta ar fi suficientă pentru a fi acoperit în totalitate, de exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Oamenii de ştiinţă sunt extrem de îngrijoraţi pentru viitorul Terrei și spun că prima cauză pentru acest lucru a fost încălzirea atmosferei și apoi cea a apei.

Câtă gheață a pierdut Pământul, în aproximativ 20 de ani

Concret, într-o perioadă de 23 de ani, Pământul a pierdut 28 de trilioane de tone de gheață. Mai precis, între anii 1994 și 2017. În jur de două treimi din toată această cantitate s-a pierdut din cauza încălzirii atmosferei, iar restul a dispărut ca urmare a încălzirii oceanelor. Aceasta este principala concluzie a unui studiu pentru care s-au folosit imagini din satelit din toată lumea.

Conform studiului, în anii ’90, se topeau în medie 0,8 tone pe an. În 2017, s-a ajuns la 1,3 trilioane de tone pe an. Astfel, nivelul de topire a crescut cu 65%, potrivit articolului științific referitor la această cercetare, publicat în jurnalul The Cryosphere. În toată această perioadă, nivelul mărilor și al oceanelor a crescut cu 35 de milimetri, după cum au estimat cercetătorii.

Viteza topirii ghetarilor a crescut cu 65%. Oamenii de stiinta, extrem de ingrijorati pentru viitorul Pamantului
Ghetari

Cum s-a pierdut cea mai mare parte din gheață

Același studiu a mai arătat că cea mai mare parte din totalul de 28 de trilioane de tone de gheață s-a pierdut din cauza topirii ghețarilor plutitori din zonele polare. Care este efectul? Fără acești ghețari, radiația solară nu se mai reflectă în spațiu, iar acest lucru face ca încălzirea să fie și mai intensă. Oamenii de știință numesc acest proces ”efectul albedo”. Echipa din spatele acestei cercetări a inclus specialiști de la Universitatea din Londra, Universitatea din Edinburgh și de la Earthwave, o organizație de cercetare.

Studiul, ce se numește ”Starea Climei în 2019”, publicat de Societatea Americană de Meteorologie, mai arată că cel mai fierbinte an, de când se fac aceste cercetări, a fost 2019. Conform oamenilor de știință care au participat la cercetare, gazele cu efect de seră din atmosfera planetei s-au aflat atunci la cel mai înalt nivel. Astfel, deceniul trecut a fost cel mai fierbinte, începând de la mijlocul anilor 1950.

”Fiecare deceniu a fost mai cald decât cel precedent”

Potrivit oamenilor de știință, fiecare deceniu, începând cu cel al anilor 1980, a fost mai cald decât precedentul. Cel mai recent deceniu, adică 2010 – 2019, urmând ca datele pentru 2020 să fie publicate în lunile următoare, a fost cu 0,2 grade Celsius mai cald decât cel anterior. Nivelul apelor și al oceanelor crește de opt ani. Temperaturile de la suprafața oceanului au fost în urmă cu doi ani pe locul al doilea în topul celor mai mari maxime, fiind întrecute doar de cele înregistrate în 2016.

”Fiecare deceniu începând cel al anilor 1980 a fost mai cald decât cel precedent. Cel mai recent (2010-2019) a fost cu 0,2 grade celsius mai cald decât cel anterior (2000-2009). Gazele cu efect de seră, responsabile pentru aceste creșteri de temperatură, continuă să aibă o prezență mai crescută în atmosferă”, se arată în raportul cercetării.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI