15:56
Viitorul sumbru al pensionarilor din România, în cifre exacte. Multe persoane își fac deja calcule privitoare la anii pe care-i mai au de muncit până să iasă la ceea ce, presupun ei, va fi o binemeritată și liniștită pensie. Dar situația reală tinde să umbrească enorm aceste planuri. Structura populației țării, așa cum arată și ultimul recensământ duce mai degrabă cu gândul la un eventual posibil colaps al sistemului public de pensii.
România a pierdut peste 1 milion de persoane din rândul populației active, în ultimul deceniu, arată datele ultimului recensământ, conform INS. Mai precis, 1,1 milioane de persoane. În același timp, numărul persoanelor în vârstă – peste 65 de ani – a crescut cu 500.000, în timp ce cel al tinerilor a scăzut cu 115.000.
Iar întrebarea ce stă pe buzele multora este: cine va mai plăti pensiile viitoarelor generații de seniori, după ce aceștia vor ieși din cîmpul muncii? Cu atât mai mult, cu cât, din 2030, numărul pensionarilor ar putea să-l depășească pe cel al angajaților, tocmai în momentul în care generația „decrețeilor” va începe să se pensioneze. Acest lucru va pune o presiune mare pe sistemul public de pensii, în contextul numărului mare de pensionări.
La 1 octombrie 1966, regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu a emis un faimos decret 770, prin care avorturile erau interzise în România. Ulterior, a existat un boom spectaculos de nașteri, doar între 1967 și 1969 venind pe lume aproape 1,4 milioane de copii, cei care, ulterior, au fost supranumiți „decreței”.
Astăzi, în schimb, foștii „decreței” se apropie, la rândul lor, de vârsta pensionării, astfel că va exista un val masiv de pensionari în următorii 7-10 ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Această generație, care este cel mai mare număr de nou născuți într-o perioadă, va fi într-adevăr o presiune foarte mare pe sistemul public de pensii. Problema va fi puterea de cumpărare a pensiei pe care o primesc viitorii pensionari.
Cred eu că puterea de pensionare va fi din ce în ce mai redusă din cauza faptului că vor fi din ce în ce mai puțini contributori. Este greu de spus cât va fi un punct de pensie în următorii 15 ani, dar economic vorbind puterea de cumpărare cu o pensie din viitor va fi mai scăzută decât cea de astăzi”, a declarat analistul fiscal Adrian Bența, potrivit Digi24.
Datele nu sunt îmbucurătoare nici după anul 2030, având în vedere că populația României va scădea considerabil, după cum arată datele. În plus, creșterea speranței de viață va pune presiune suplimentară.
„Oamenii petrec la pensie acum în România mai mulți ani decât au petrecut pe piața muncii. Sunt persoane care au lucrat 15 ani și stau la pensie 35 de ani. Mai ales dacă s-au pensionat anticipat. În acest condiții este un mare semn de întrebare. De la cine strângi toți banii aceștia cu care să plătești pensii mai mult timp decât a contribuit cineva?”, spune Marian Preda, rector la Universitatea București, conform sursei citate.
Pe de altă parte, actualul ministru al Muncii, Marius Budăi, are o cu totul altă părere în legătură cu acest fenomen ce naște îngrijorări și le transmite analiștilor să aducă, mai degrabă, soluții, dacă tot vin cu aceste „fatalisme”.
„Au mai fost cazuri în România când au fost pensionari mai mulți în plată decât salariați și n-a fost nicio problemă. Facem tot felul și văd tot felul de analiști care fac tot felul de analize și vin cu tot felul de fatalisme și, gata, se închide România, se închide țara, dar eu cred că cetățenii de rând ai acestei țări se așteaptă de la acești mari analiști economici, și nu o spun cu niciun fel de ironie, să vină și cu soluții.
Este ușor să spunem „peste 50 de ani, când nu ne poate verifica nimeni, va fi dezastru” sau „va fi foarte bine””, declara săptămâna trecută ministrul Muncii, Marius Budăi.
