15:31
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în acest an, iar una dintre concluzii este că populația României îmbătrânește. Sunt, totuși, și vești bune, după cum veți vedea în rândurile de mai jos.
Așadar, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în acest an, iar directorul instituției a comunicat faptul că populația României îmbătrânește. Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a anunțat deja că populația aflată pe teritoriul României este de aproximativ 19 milioane, cu un milion mai puțin decât la recensământul din 2011.
„Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a mai spus Tudorel Andrei.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%). Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Vestea bună este că populația României este mai educată decât la recensământul precedent. Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%. Cu toate acestea, 143,6 mii persoane sunt analfabete, dar cifra este în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Față de populația rezidentă înregistrată în 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%). De remarcat însă că a crescut puternic populația Ilfovului, ceea ce înseamnă că mulți bucureșteni s-au stabilit în localitățile limitrofe. Au mai pierdut populație județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Prelucrare foto: Carmen Iozan
