Unde se află buncărul familiei Ceauşescu si ce ţinea ascuns dictatorul în camera specială

Deși au trecut mai bine de trei decenii de când liderul comunist Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat din fruntea țării, găsindu-și sfârșit într-un mod brusc, există încă numeroase secrete cu privire la viața familiei Ceaușescu. Elena și Nicolae Ceaușescu erau cândva unii dintre cei mai puternici oameni ai țării, motiv pentru care se temeau de un atac. Pentru asta, buncărul familiei Ceaușescu, una dintre multele construcții ridicate de fostul dictator, ar fi trebuit să servească drept adăpost în cazul unui atac nuclear.

Locul unde se află buncărul familiei Ceaușescu

Extrem de strict când vine vorba despre siguranța sa, Nicolae Ceaușescu și-a dorit să se asigure că are un adăpost de încredere în cazul unui atac nuclear. Dictatorul și apropiații săi ar fi urmat să se afle într-un spațiu sigur într-o situație amenințătoare. Despre buncărul familiei Ceaușescu existau diferite zvonuri, însă acesta a fost deschis pentru prima dată abia în 2016, când Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat decidea dezvăluirea buncărului antiatomic al lui Ceaușescu.

Fostul lider comunist ar fi urmat să își găsească adăpost între pereții betonați, aflați sub pământ. Buncărul este situat la o adâncime de 10 metri, având o intrare mascată de o ușă capitonată. Aceasta este urmată de o a doua ușă, metalică, masivă, care se închide ermetic. Locul în care se află buncărul familiei Ceaușescu este unul cunoscut, cuplul locuind în această zonă din 1965 și până în decembrie 1989, și anume Palatul Primăverii din București.

Ce adăpostea dictatorul în interiorul buncărului antiatomic

Fostă reședință a lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale a devenit între timp muzeu. Construcția opulentă, cu 80 de camere, a fost ridicată în 1964, având o dimensiune impresionantă și grădini spectaculoase. Pe de altă parte, buncărul aflat sub Casa Ceaușescu reprezenta alternativa soților în cazul unei situații extreme. Dincolo de așezarea sa la aproximativ 10 metri sub pământ, adăpostul dispune de un sistem de ventilație special, astfel încât orice atac chimic ar fi fost împiedicat.

„Ne aflăm acum la al doilea nivel al subsolului al Palatului Primăverii. Se află undeva la aproximativ 10 metri sub nivelul pământului, într-o laterală a clădirii, din acest motiv încăperea are nişte sisteme de ventilaţie speciale în partea de sus a pereţilor, foarte bine filtrată. Asta cumva se leagă de ideea de paranoia a lui Nicolae Ceauşescu, de otrăvirea prin sistemele de aerisire ale clădirilor pe care le folosea el în timpul regimului comunism.

În primul rând ambele intrări spre această sală sunt închise de două uşi metalice foarte groase, strict ca să păstreze integritatea structurii, iar deasupra tavanului se află o cantitate foarte mare de beton până aproape de nivelul solului. Din păcate, însă, nu se ştie dacă are un centru de plumb, alt element special sau termen de izolare special”, explica Tudor Baican, unul dintre ghizii Palatului Primăverii, într-un reportaj pentru Kanal D.

Adăpostul lui Ceaușescu, decorat cu trofee și cadouri

Totodată, la interior, dictatorul comunist beneficia de o masă din lemn masiv și opt jilțuri sculptate, care ar fi servit întrunirilor sale cu membrii importanți ai partidului Comunist, de unde ar fi putut lua decizii în caz de război. De asemenea, în buncărul antiatomic, Ceaușescu ținea diferite cadouri primite de fostul cuplu prezidențial.

Printre acestea se numără un strung de mare precizie, construit în Bulgaria, un tablou realizat din coarne de cerb sau un corn de vânătoare. De cealaltă parte a încăperii, se regăsește o canapea, o măsuță de lemn și alte două jilțuri, toate aflate lângă ușa care duce către un coridor secret de intrare în camera de refugiu. Totodată, un aspect inedit este reprezentat de anticamera buncărului, care se numește „Camera Scornicești”, amintind de orașul în care Ceaușescu venea pe lume în 1918.

De asemenea, încăperea este decorată cu piei de animale, amintind de pasiunea fostului șef de stat pentru vânătoare. Ieșirea din buncăr le aduce vizitatorilor o plimbare printr-o sală decorată cu tablouri care îi reprezintă pe Nicolae și Elena Ceaușescu.