Un obiectiv turistic major din Oltenia există doar pe hârtie. Ce se găsește, de fapt, la fața locului

Mărturia unei colosale escrocherii săvărşite in timpul lui Ceauşescu e vizibilă şi azi pe harta Romăniei: lacul de acumulare Ceauru, care n-a fost niciodată construit şi care figurează pe hartă in judeţul Gorj. A costat trei miliarde de lei, la valoarea anilor 70.

Lacul Ceauru, un proiect ambiţios

Pe harta Gorjului apare un lac de două ori mai mare decăt suprafaţa municipiului reşedinţă de judeţ, Tărgu-Jiu. Lacul Ceauru, care apare pe toate hărţile României ca având dimensiuni impresionante, ar fi trebuit să fie una dintre măreţele realizări ale Partidului Comunist Român. În realitate, acolo nu există mai mult de o baltă unde se adapă animalele, între tarlale de porumb şi printre buruieni.

Proiectul lacului Ceauru a apărut în 1965. Apa din acest lac urma să fie folosită pentru răcirea turnurilor termocentralei Rovinari și pentru irigații. De asemenea, lacul avea și un rol antiinundații, urmând să preia surplusul de apă din râurile din zonă.

Care au fost costurile proiectului

La acea dată au fost alocate 3 miliarde de lei pentru acest proiect, iar 3 sate, cu peste 2.000 de familii, au fost strămutate.

Construirea lacului de la Ceauru a lăsat urme adănci in sufletul strămutaţilor. Şi acum, chiar dacă şi-au luat pămănturile inapoi, se intreabă pentru ce au fost trimişi in pribegie.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

,,În iunie s-a dat Decretul de expropriere 1037/1965, iar până toamna eram mutaţi. Ne-au dărămat casele şi ne-au dat 9.000 de lei, ciment, var şi 30 de curse asigurate de maşinile şantierului. Aveam 9 ani şi-mi amintesc cum dormeam pe ţoţa de coceni, în camerele fără geamuri, neterminate, iar dimineaţa ne trezeam cu brumă la nas. Şi pentru ce?… Acum, măcar, dacă n-au făcut nimic, oamenii vor pămăntul inapoi.” îşi aminteşte un localnic.

Dar în loc de lacul care ar fi trebuit să aibă 3.000 de hectare de luciu de apă, acum sunt tarlale cultivate cu porumb sau alte culturi agricole.

Apele Române spun că nu pot să-l excludă de pe hartă pentru că încă nu este stabilită forma de proprietate a întregului teren. Dacă lacul ar exista cu adevărat, așa cum apare pe hărți, ar trebui să fie al șaselea ca mărime din țară, după lacul Bicaz.