Un ghețar de dimensiunea Londrei s-a rupt de calota glaciară. Planeta trece, se pare, prin transformări ce tind să aibe efecte tot mai dramatice. Duminică, un aisberg de dimensiunea Great London, cu o suprafață de 1.550 de kilometri pătrați, s-a desprins din zona nord-vestică a Antarcticii. Teama experților este că desprinderea unui alt ghețar, de 200 de ori mai mare, ar putea duce la scufundarea orașelor de coastă ale Marii Britanii.
Imaginați-vă o întindere de gheață uriașă, cu o suprafață cât Greater London – ce cuprinde toată zona metropolitană a Londrei, nu doar orașul în sine – sau de 7 ori mai mare cât Bucureștiul. Apoi, imaginați-vă că acest „monstru” de gheață se rupe de banchiză și va pluti în derivă până când se va topi.
Un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins, duminică, din Antarctica, au anunţat oamenii de ştiinţă britanici. Fenomenul nu se datorează schimbărilor climatice, deşi regiunea este ameninţată de încălzire, potrivit British Antarctic Survey (BAS), scrie sciencealert.com.
Blocul de gheaţă de 1.550 de kilometri pătraţi s-a desprins din banchiză în urma unui val puternic care a lărgit o fisură deja existentă în gheaţă, denumită Chasm-1, a precizat organismul de cercetare polară într-un comunicat.
În urmă cu doi ani, un aisberg de aproape aceleaşi dimensiuni se formase deja în aceeaşi zonă, cunoscută sub numele de Bariera Brunt, unde se află staţia de cercetare britanică Halley VI.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Specialiştii, care se află la faţa locului din noiembrie până în martie, au observat în ultimii zece ani evoluţia fisurilor mari din gheaţă, iar în 2016 BAS a decis să mute staţia cu aproximativ 20 de kilometri, de teamă că aceasta va ajunge pe un aisberg în derivă, ca urmare a topirii gheţii.
„Această desprindere era de aşteptat şi este un comportament natural al barierei Brunt. Nu are legătură cu schimbările climatice”, a explicat glaciologul Dominic Hodgson, citat în comunicat.
Cu toate acestea, continentul suferă și de pe urma efectelor încălzirii globale, anul trecut înregistrându-se temperaturi record, la fel ca în alte părţi ale planetei. În februarie 2022, întinderea gheţii a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în 44 de ani de observaţii prin satelit, potrivit raportului anual al programului european Copernicus privind schimbările climatice.
În 2021, topirea completă a unui aisberg, la 4.000 km nord de locul în care s-a desprins din banchiză în 2017, a eliberat peste 150 de miliarde de tone de apă dulce amestecată cu nutrienţi, îngrijorându-i pe oamenii de ştiinţă cu privire la impactul fenomenului asupra unui ecosistem fragil.
În plus, oamenii de ştiinţă se tem că topirea unui gheţar din Antarctica, de mărimea întregii Marii Britanii, va inunda complet ţărmul Regatului Unit, iar oraşele de pe coastă vor ajunge sub nivelul mării.
Gigantic iceberg separates from Brunt Ice Shelf.#IceBerg #gigantic #ICE #snow #nature#photography#VIDEO #Antartica pic.twitter.com/h5byPWxL1h
— Amaan (@Ammyindiyeah) February 28, 2021
În 2018, experţii din Marea Britanie şi Statele Unite au demarat cea mai mare misiune comună din ultimii 70 de ani pentru a afla pentru cât timp Gheţarul Thwaites, cu o suprafaţă de 300.000 de km pătraţi, va rezista la actualele dimensiuni.
O flotă întreagă formată din nave de cercetare, submarine, avioane şi peste 80 de oameni de ştiinţă s-a stabilit într-o bază de cercetare din vestul Antarcticii după ce primele indicii au sugerat că întreaga structură s-ar putea prăbuşi în următorul deceniu.
Experţii sunt de părere că desprinderea din calota glaciară a Gheţarului Thwaites, împreună cu gheţarul aflat în vecinătate, Pine Island, doi dintre cei mai mari gheţari ce se află într-o retragere pe continentul îngheţat, ar putea determina creşterea nivelului mării cu peste 1 metru.
În plus, aceştia consideră că desprinderea celor doi gheţari ar putea determina prăbuşirea întregii calote glaciare din vestul Antarcticii, ceea ce ar însemna creşterea nivelului mărilor cu peste 3 metri.
