Boboteaza se sărbătorește în fiecare an pe 6 ianuarie și este una dintre cele mai importante sărbători la început de an. Această sărbătoare este cunoscută și sub denumirea de “Aratarea Domnului” dar și “Epifania”. De asemenea, ziua Sfântului Ioan este prăzmuită pe 7 ianuarie și marchează sfarsitul sarbatorilor dedicate Nasterii lui Iisus Hristos. Iată ce tradiții și obiceiuri sunt respectate cu sfințenie de Bobotează, în România.
-copiii mergeau cu “Chiralesa” de Bobotează, după mersul cu Ajunul de Craciun și cu uratul de Anul Nou
– în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, fiind vizați doar cei care purtau numele Sfântului
– La Sfantul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă și oamenii își intra în ritmul normal al lucrurilor.
– Nașterea Domnului era cinstită in aceeasi zi cu Botezul, pe 6 ianuarie
– Boboteaza, pe 6 ianuarie si Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie, aproape ca formeaza una și aceeasi sărbătoare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]– în Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi
-Credincioșii si preotii considera că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru ca a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfantului Duh
– apa sfințita la biserică în această zi si luata de credincioși nu se strică niciodată

– Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza. Sfințirea cea mică a apei are loc în biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie.
-Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie.
-La Bobotează se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa în care arunca o cruce. Mai multi bărbați se aruncă în apă ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
-Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și in secolul al III-lea de Sfantul Grigorie Taumaturgul.
-De Biserica apuseana, Boboteaza a fost adoptata in secolul al IV-lea, fiind cunoscuta si ca “Sarbatoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului, ca in Apus, si 6 ianuarie pentru Boboteaza.
-Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.
-Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfantul Ioan Botezatorul, luminat de Duhul Sfant, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor.
-pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămăși albe lungi, numite “crijme” intra în râu.
-Unii preoti îi cufunda de trei ori în apa Iordanului pe credincioșii adulti, repetând intr-un fel botezul.
– În Ajunul Bobotezei, credincioșii ortodocși se adună la râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este săvârșită de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului si al intregii Palestine, in fruntea unui sobor de arhierei și preoți.