Tradiţii şi obiceiuri Crăciun pe rit vechi 2022. De ce se sărbătoreşte pe 7 ianuarie, de fapt
Tradiţii şi obiceiuri Crăciun pe rit vechi 2022. Deși cei mai mulți dintre români s-au bucurat deja de sarmale, cozonaci și alte preparate și au primit darurile sub pomul de iarnă, alții se pregătesc abia acum de sărbători. Iată ce obișnuiesc să facă și motivul pentru care celebrează nașterea lui Iisus Hristos pe 7 ianuarie, la o diferență de două săptămâni față de restul lumii.
Crăciun pe rit vechi 2022. De ce se sărbătorește în ziua de 7 ianuarie
Printre bisericile ortodoxe care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi de numără: Biserica Rusă, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului. În România, peste un milion de ortodocși, mai ales ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi, celebrează nașterea lui Iisus Hristos pe 7 ianuarie, nu pe 25 decembrie.
Motivul este simplu. Bisericile lor folosesc calendarul iulian neîndreptat, nu pe cel creștin ortodox tradițional. Înainte de Hristos existau două moduri de calculare a timpului: unul al egiptenilor, care considerau că un an are 365 de zile, iar altul al romanilor, care numărau doar 355 de zile, cu zece zile mai puțin. În fiecare an, rămânea o diferență între fiecare dintre ele şi calendarul solar.
Dorind să ajungă la un acord între calendarul roman și cel solar, împăratul Iulius Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. Apoi, în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă. A scos zece zile din calendar, astfel că ziua de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”. În secolul XX cele mai multe Biserici Ortodoxe, inclusiv cea Română, au decis să renunțe la calendarul iulian şi să treacă la cel gregorian.
Tradiţii şi obiceiuri pentru Crăciunul pe rit vechi
Cele mai multe tradiții și obiceiuri pentru Crăciunul pe rit vechi sunt aceleași ca cele pe stil nou. În noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg să colinde vecinii. Apoi, se ia „cina sfântă”, după ce răsare prima stea pe cer.
În ziua de Crăciun pe rit vechi, meniul tradițional conține preparate din porc de lapte fript pe jar, sarmale, ciorbe și borșuri, pește și zacuscă, vin rubiniu și votcă. Rușii lipoveni obișnuiesc să pregătească o piftie numită „haladet”, tăieței fierți în supă de pui numiți „lapsa” și colțunași cu brânză numiți „vareniki”. În general, pe masă trebuie să existe 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor lui Iisus Hristos.
De asemenea, gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, preparate pe care le leagă ulterior cu o aţă împreună cu flori de busuioc și le agață de icoană, până de Sfântul Gheorghe. Atunci, le dau la animale, pentru a păzi locuința de ghinion și spirite rele.
În plus, la prânzul de Crăciun pe stil vechi se pun bani și fân sub fața de masă, pentru bunăstarea locuinței. Se scot abia după Boboteaza pe stil vechi, 19 ianuarie. Unul dintre deserturile tradiționale este plăcinta cu dovleac în care se pune o monedă înainte de coacere. Cine o găsește ar urma să aibă noroc pe tot parcursul anului viitor.