Tragedia pasagerilor de pe submersibilul Titan a șocat întreaga lume. Batiscaful a făcut implozie și se „odihnește” acum, la 3.800 de metri adâncime, lângă epava Titanicului, nava spre care se scufundase. Dar multă lume de pe internet este confuză încă, din cauză că, dacă au înțeles motivele imploziei submersibilului, se întreabă de ce Titanicul nu a avut aceeași soartă.
Implozia submersibilului Titan a șocat lumea, dar a ridicat și multe semne de întrebare printre internauți. Joia trecută, realizatorul de radio Jesse Kelly a transmis pe tweet că: „Am o întrebare prostească: dacă presiunea apei este atât de mare încât poate zdrobi un submarin, precum Whoopi Golberg calcă pe struguri, cum de Titanicul încă stă pe fundul oceanului relativ intact?”.
Dincolo de unele răspunsuri glumețe, alți internauți s-au arătat la fel de confuzi pe această temă. Prin urmare, hai să lămurim problema.
În primul rând, de ce apare o implozie: ea este opusul unei explozii și se petrece atunci când un obiect se prăbuşeşte brusc şi violent în interior, ca rezultat al diferenței de presiune dintre interiorul obiectului și mediul exterior lui.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Când un submersibil este la mare adâncime în ocean, el suportă forțe pe toată suprafața sa, din cauza presiunii apei. Când această forță devine mai mare decât cea suportată de carena lui, vasul face implozie în mod violent”, a explicat Arun Basil, profesor de fizică la Northeastern University, pentru Northeastern Global News.
Imploziile se pot petrece și la suprafață, nu doar sub apă, câtă vreme există o presiune mult mai mică în interiorul unui obiect, față de presiunea din afara obiectului, iar asta se întâmplă dacă golim de aer un rezervor pentru a crea vacuum.
Deci, de ce nu a făcut implozie și Titanicul? Ei bine, de fapt, o parte din uriașa navă a făcut, în timp ce altele, nu. Porțiunea din spate a vasului – pupa – este posibil să fi făcut implozie la aproximativ 60 de metri sub nivelul mării, în momentul scufundării, în 1912.
Partea care nu a făcut implozie a evitat acest tip de distrugere, pentru că aerul a fost evacuat din interior, înlocuit cu apa oceanului, ceea ce a dus la egalizarea presiunii din interior cu cea din exterior. Suficient ca nava să nu facă o implozie generală și să rămână, relativ vorbind, intactă.
Cei cinci pasageri din Titan, care se scufundau la aproape 4.000 de metri adâncime pentru a vedea epava Titanicului de pe fundul oceanului, au murit într-o „implozie catastrofală”, cel mai probabil chiar duminică, 18 iunie, în ziua când s-au scufundat.
La acele adâncimi, submersibilul era supus unei presiuni uriaşe şi chiar şi cel mai mic defect structural putea fi dezastruos, conform unor experţi citaţi de CNN.
„Deci, la acea adâncime, presiunea probabil este de peste două tone pe centimetru pătrat, de peste 350 de ori mai mare decât presiunea de pe Pământ.
Orice mică fisură ar putea provoca o implozie imediată, ceea ce ar distruge vasul”, a spus Tom Maddox, director executiv al Underwater Forensic Investigators, care a participat la o expediţie pe Titanic în 2005.
Presiunea la suprafaţă este măsurată ca fiind de 1 atmosferă, ceea ce înseamnă aproximativ 7 kilograme pe centimetru pătrat. Pe măsură ce se intră mai adânc sub apă, această presiune creşte progresiv.
La adâncimea la care se află epava Titanicului, presiunea este de aproape 2,7 tone pe centimetru pătrat. Cu o presiune atât de mare asupra submersibilului, implozia s-ar fi produs într-o fracţiune de milisecundă.
